Rolul invatamantului electronic in perfectionarea functionarilor din administratia publica - Cojocaru Maria-Cristina

Rolul invatamantului electronic in perfectionarea functionarilor din administratia publica  - Cojocaru Maria-Cristina

INTRODUCERE 

În esenţă, prin revoluţia cunoştinţelor se înţelege schimbarea fundamentală de la economia bazată predominant pe resursele fizice, la economia bazată predominant pe cunoştinţe. La baza acestei revoluţii se află rolul determinant pe care cunoştinţele îl au în economia modernă. In ultimele decenii s-a sesizat şi luat în considerare creşterea importanţei economice a: tehnologiilor, informaţiilor, proceselor economice, capitalului uman, capabilităţilor şi competenţelor organizaţiei, factori organic legaţi de cunoştinţe. Fiecare din aceşti factori, abordaţi individual, relevă elemente deosebit de valoroase, cu mari implicaţii pragmatice.

Se poate afirma faptul că exactitatea şi acurateţea informaţiilor rezultate dintr-o aplicaţie sau dintr-un sistem informatic este condiţionată de calitatea informaţiilor primare transmise de componenta informaţională a sistemului de management. Creşterea complexităţii actului decizional şi apariţia tot mai frecventă a situaţiilor în care decidenţii trebuie să fundamenteze decizii optime într-un timp prescris, folosind atât experienţa proprie şi metode specifice procesului managerial, cât şi informaţiile avute la dispoziţie despre activitatea condusă, a ridicat problema utilizării calculatorului într-o manieră care să asigure managerului obţinerea unor cunoştinţe noi pornind de la un portofoliu de cunoştinţe existente.

Termenul de e-Learning desemnează acea realitate educaţională realizată prin intermediul reţelelor electronice şi prin implicarea noilor tehnologii comunicaţionale şi multimedia. Prefixul e (în pronunţie românească i) trimite la termenul de electronic, de on-line, de conectivitate directă sau amânată cu o entitate receptoare sau transmiţătoare de mesaje educogene. Termenul este preluat din literatura anglo-saxonă şi se referă la învăţarea facilitată de mijloacele electronice. La nivelul Comisiei europene,  e-Learning-ul este definit ca „utilizarea noilor tehnologii multi-media şi a Internetului pentru a ameliora calitatea învăţării, facilitând accesul la resurse şi servicii precum şi schimburile şi colaborarea la distanţă”. Avem de a face cu o altă ipostază a învăţării, bazată pe un alt tip de suport (digital), un nou tip de afectare a capacităţilor de sesizare a stimulilor, bazată pe o relaţionare inedită ce afectează vechile condiţionări de ordin spaţial şi temporal.

E-learning-ul poate fi înţeles ca o abordare inovativă, interactivă, centrată pe educat, care face din mediul informaţional un aliat de primă mână. Tehnologicul face ca instruirea clasică să intre în recul, note ale acesteia fiind preluate de suportul tehnic şi de programele informatice inteligent constituite.

Perfecţionarea resurselor umane reprezintă un ansamblu de procese prin care, în urma parcurgerii unor programe specializate, angajaţii îşi îmbogăţesc aptitudini, cunoştinţe, deprinderi, comportamente şi tehnici de lucru în care au deja o calificare de baza, în vederea realizării la un nivel superior a obiectivelor şi sarcinilor ce le revin.

Deci prin perfecţionare este vizata îmbunătăţirea capacităţii profesionale deja existente.

Deşi perfecţionarea reprezintă un drept şi o obligaţie a funcţionarilor publici, în prezent, administraţia publică din România se confruntă cu unele constrângeri, cele mai importante fiind insuficienţa resurselor în paralel cu o creştere şi o diversificare permanentă a cerinţelor cetăţenilor şi a mediului economic şi social.

Impactul tehnologiei informaţionale şi comunicaţionale asupra perfecţionării funcţionarilor din administraţia publică este remarcabil şi se pare ca această dezvoltare va duce la efecte pozitive dar şi la probleme suplimentare. Procesul de înlocuire a vieţii reale cu componentele-aspectele aduse de mijloacele  computer-media poate fi denumit virtualizare. În educaţie, acest fenomen se manifestă când computerele sunt folosite pentru a substitui experienţele de învăţare care anterior se realizau în contact cu profesorul, sau pentru a da şansa de a învăţa ceea ce în trecut nu ar fi fost disponibil, la îndemâna oricui.

Autoarea