Praznicul Izvorul Tamaduirii in spiritualitatea liturgica rasariteana: prezentare istorica si analiza liturgica si teologica - Daniel Duca

Cercetarea prezenta asupra Praznicului Izvorul Tamaduirii s-a dorit a fi o incursiune in mariologia Bisericii, cu accent pe titlul care este propriu sarbatorii: Maica Domnului – ζωοδόχος Πηγή, Izvorul primitor al vietii. Incursiunea in imnografia Bisericii a relevat faptul ca Nascatoarea de Dumnezeu nu este doar Izvorul primitor al vietii, ci si Izvorul purtator de viata – ζωηφόρου Πηγή, ambele epitete sau titluri mariologice putand fi intelese doar pastrandu-se duhul patristic al Bisericii care leaga hristologia de mariologie, Persoana Dumnezeului Intrupat de persoana in Care S-a intrupat, Fiul Mariei fiind „Viata” prin excelenta (In 14, 6).

Denumirea Tamaduirii, nu trebuie limitata doar la aspectul somatic al tamaduirii. Incursiunea facuta in teologia si imnografia Bisericii a evidentiat faptul ca boala, suferinta si, in cele din urma, moartea au, de cele mai multe ori, cauze duhovnicesti, pentru tamaduirea lor fiind necesara o abordare holistica a persoanei umane. In procesul vindecarii, Maica Domnului este parte activa, din ea, ca dintr-un izvor, revarsandu-se asupra Bisericii harul atotvindecator. Traditia greaca a pastrat pentru praznuirea din Vinerea pascala denumirea ζωοδόχος Πηγή, nelimitand praznuirea doar la aspectul tamaduirilor trupesti pe care Maica Domnului le revarsa prin izvorul din Constantinopol, ci accentuand rolul acesteia de Izvor al nenumaratelor daruri, printre care si tamaduirea, pe care Nascatoarea de Dumnezeu le revarsa asupra credinciosilor.

Pr. dr. Daniel Duca