Noi despre vecini si vecinii despre noi. Manualele de istorie in Republica Moldova, Romania si Ucraina - Sergiu Musteata

Istoria este considerata, in majoritatea tarilor, o disciplina fundamentala pentru promovarea dezvoltarii intelectuale si crearea identitatii culturale, sociale si nationale. Istoria contribuie la dezvoltarea acelor abilitati si competente care pregatesc elevii si studentii pentru cetatenia activa a unei societati democratice. Este adevarat ca istoria ne ajuta sa dezvoltam abilitati critice, sa intelegem dimensiunile istorice ale prezentului si sa vedem asemanarile si deosebirile dintre culturi, etnii si civilizatii. Cu toate acestea, istoria ca stiinta sociala si ca disciplina scolara este extrem de politizata, sa ne amintim dictonul orwellian: “Cine controleaza trecutul controleaza viitorul; cine controleaza prezentul controleaza trecutul”.

In Europa Centrala si de Vest, problema depolitizarii disciplinelor scolare a avut intotdeauna o rezonanta considerabila. Numeroase studii au fost publicate in legatura cu acest subiect, oferind comparatii intre diferite tari si perioade istorice. In Europa de Est, cultura depolitizarii invatamantului, in special a disciplinei istoria, nu a evoluat in mod substantial. Analiza noastra se va axa pe trei exemple – Republica Moldova (RM), Ucraina si Romania. In perioada sovietica, procesul de scriere a istoriei si a manualelor scolare a fost dominat de ideologia marxist-leninista, ceea ce a atras dupa sine interpretarea tendentioasa si chiar inventia faptelor istorice. Istoria a fost folosita pentru a acuza, a defaima sau a justifica; a fost folosita repetat ca instrument de mobilizare in lupta politica, pentru a controla masele.

Prabusirea regimurilor totalitare a creat oportunitati pentru aceste trei tari de a construi societati democratice si de a revitaliza si a rescrie istorii nationale, proces pe care K. Jenkins l-a abordat in cartea sa. Majoritatea transformarilor care au avut loc in aceste societati au fost influentate initial de miscarile nationale si, in unele cazuri, au provocat conflicte intre grupurile etnice. Etnicitatea creeaza frontiere; in contrast, Europa de astazi, in general, tinde sa deschida granitele, si nu sa ridice altele noi.

Sergiu Musteata