Insomnii orientale - Dana Banu

Cazanul cu poezie

Incercam sa le spun: „Nu mai scrieti, mai baieti, la gramada!”

dar ei o tineau una si buna

ca exista camaraderie literara, grupari, miscari si curente.

Din cand in cand mai murea cate unul dintre ei

ucis de alcool, droguri si nebunie.

Atunci camaraderia literara tacea.

Copii ai poeziei si victimele ei. Functionari ai mortii.

Toti scriau la fel, nu ii citea nici dracu, doar ei intre ei.

Se mai bateau pe strazi, se mai certau pe net.

Isi mai luau cate un nume fake si se injurau murdar,

prieten cu prieten, pe ascuns.

Lumea isi scuipa in san, isi facea cruce si ii lasa necititi.

Credeau sa sunt geniali, rebeli si nemuritori.

De fapt scriau toti la fel si se ajutau unul pe altul sa moara.