Hotararile CEDO in cauzele impotriva Romaniei 2013. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile. Volumul 9 - Dragos Calin

Hotararile CEDO in cauzele impotriva Romaniei 2013 – Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile (Volumul IX) - Dragos Calin 

 In urma numeroaselor condamnari ale Romaniei, in opinia publica s-a transmis cu o siguranta specifica, de catre oamenii politici, presa ori de catre reprezentanti ai autoritatilor publice, ideea ca judecatorii poarta vina exclusiva a acestor condamnari, desigur, in planul cauzalitatii fiind ultima veriga inainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazeaza pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare stiintifica amanuntita.

 In aceasta lucrare am urmarit sa rezumam fiecare cauza in care Romania a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sa gasim autoritatile potential responsabile, necrutand in vreun fel puterea judecatoreasca, si sa observam in ce masura acestea s-au conformat si au reactionat concret, dupa pronuntarea hotararilor.

 Utilitatea practica a culegerii de jurisprudenta de fata rezida in faptul ca sunt tratate toate hotararile de condamnare pronuntate de Curtea europeana in cauzele impotriva Romaniei, de la 1 ianuarie 2013 si pana la 31 decembrie 2013, inclusiv cele nepublicate in Monitorul Oficial al Romaniei si cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficiala la care cei interesati sa poata avea acces.

 Rezumarea hotararilor si extragerea argumentelor relevante din motivarea Curtii, cu riscul asumat de a afecta - catusi de putin - acuratetea textului original, constituie totusi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea in timp scurt a intregii jurisprudente CEDO si devine un instrument util in biblioteca oricarui teoretician sau practician al dreptului, deziderat caruia ii serveste si modul in care a fost conceputa indexarea dupa cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din anul 2013.

 Nu in ultimul rand, motivele expuse in analiza fiecarei spete privind autoritatile potential responsabile, desi emana de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curtii europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligati, in virtutea functiei sau profesiei, sa respecte sau sa garanteze exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisa nici evolutia dreptului intern, pozitiva sau negativa, autorii indicand – acolo unde au fost identificate – consecintele hotararii, care ar trebui sa foloseasca celor interesati pentru a descoperi remediile interne actuale.

 Scopul acestui studiu si metodologia aleasa au plecat tocmai de la o analiza foarte atenta a situatiei de fapt, a motivarii fiecarei hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus in final la incalcarea dreptului fundamental respectiv.

 Astfel, avem la dispozitie, intr-un demers stiintific si nepartinitor, o serie de concluzii si date concrete privind condamnarile Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

 Pentru anul 2013, puterea legislativa este responsabila in 65, 06% dintre cauzele in care s-au pronuntat hotarari de condamnare (54), puterea judecatoreasca este responsabila in 59, 03% (49 de cauze), puterea executiva in 46, 98% (39 de cauze), Ministerul Public pentru 22, 89% (19 cauze), iar Curtea Constitutionala este responsabila pentru 1, 20% din condamnari (1 cauza).

 Raportand calculul la suma totala a responsabilitatilor, intre puterile indicate, pentru anul 2013, ierarhia are pe primul loc puterea legislativa (33, 33%), urmata de puterea judecatoreasca (30, 24%), apoi se gasesc puterea executiva (24, 07%), Ministerul Public (11, 72%) si Curtea Constitutionala (0, 54%).

 In proportie covarsitoare, responsabilitatile sunt concurente intre cele trei puteri (legislativa, executiva si judecatoreasca) ori intre doua dintre acestea (legislativa si judecatoreasca, legislativa si executiva, executiva si judecatoreasca).

 In anul 2013, puterea judecatoreasca raspunde, singura, pentru 19 condamnari, puterea executiva pentru 2 condamnari, iar puterea legislativa pentru o singura condamnare.

 Ca atare, desi responsabilitatea judecatorilor din Romania nu poate fi exclusa, aceasta nu este singura cauza a condamnarilor. De cele mai multe ori, Romania nu a fost condamnata pentru incalcarea regulilor procesului echitabil, ci pentru fapte savarsite de alte autoritati publice, din cadrul puterii executive (spre exemplu, pentru neexecutarea hotararilor judecatoresti) sau legislative (spre exemplu, pentru exces de reglementare, nesistematizare, reglementari contradictorii etc.).

 Pentru intreaga perioada 1994–2013, puterea legislativa este responsabila in 77, 90% dintre cauzele in care s-au pronuntat hotarari de condamnare (723 cauze), puterea judecatoreasca este responsabila in 66, 27% (615 cauze), puterea executiva in 58, 08% (539 cauze), Ministerul Public pentru 19, 61% (182 cauze), iar Curtea Constitutionala este responsabila pentru 0, 43% din condamnari (4 cauze).

 Multumim domnului Vladislav Gribincea, presedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a prefatat prezenta lucrare.

Autorii