Florile dalbe din duzii de altadata - Ioan Buzulica

De la mingea de carpa la cravata rosie (tot de carpa) si de la magicul balon de fotbal (cu care fratii Walter, Helmut Rahn u. s. w. au surclasat unspele maghiar in campionatul din 1954) la Suliko sau jos labele de pe Coreea! – un omenet intreg este trecut cu acribie, in revista, de-a lungul catorva decenii, caruia tine-i-se, vorba lui G. Calinescu, „stricta catagrafie”, ca intr-un studiu monografic.

Autorul, de profesie inginer, (dupa cate stiu, chimist), nu e tentat de pitoresc si de aventura, infatisand exact si sobru, ba, la rastimpuri, chiar pedant, precum o carte de imobil, o lume in tranzitie intre ce va fi fost regimul burghezo-mosieresc si tot mai „miezul evului aprins”, vorba lui Labis, al rugurilor noii inchizitii.

Surprinde, oarecum, pacienta lui, cu care trece in revista, bifand imperturbabil si consemnand cat cuprinde.

Aceasta este o invitatie la lectura. / Serban Foarta

Autorul are lexic si eruditie, descrie o lume pestita si fistichie, cu amestecul acela de rase si evenimente aspre dintr-o lume scufundata definitiv. Tonul e bonom-indulgent, de cronicar politicos si cumsecade, dar in final, amintirile se vor bucura mai mult de interesul cititorilor romantici./ Sorin Lavric