Femeia care astepta - Andrei Makine

Traducere de Dan Radu Stanescu

Andrei Makine completeaza prin acest roman al sau portretul Rusiei natale. Naratorul, plecat in regiunea Arhanghelsk, pe malul Marii Albe, pentru un reportaj despre obiceiurile locale, spera sa afle acolo un concentrat caricatural al epocii sovietice. Se trezeste insa proiectat intr-un tinut atemporal, plin de amintiri si de rituri de neinteles. Nu in ultimul rind, tinarul descopera ruinele marelui vis colectivist, dar si germenii prabusirii imperiului. Personajul cel mai pregnant in acest tinut de dincolo de timp este Vera, o Penelopa prizoniera a juramintului fata de iubitul plecat la razboi in 1945 si niciodata revenit la logodnica sa. Intre Vera, care pentru vesnica sa asteptare abandonase o stralucita cariera universitara, si narator se leaga o relatie pura si luminoasa, bazata pe acelasi imbold: asteptarea celuilalt.

Andreï Makine (n. 1957, in Siberia) se numara printre cei mai apreciati scriitori francezi contemporani, fiind asimilat imediat de tara de adoptie dupa succesul rasunator al romanului Testamentul francez (1995; Polirom, 2002, 2013), distins cu Prix Goncourt, Prix Médicis si Prix Goncourt des Lycéens. Scrise intr-un stil sobru si evocator inconfundabil, romanele sale au incintat publicul cititor, fiind traduse in peste patruzeci de limbi. La Editura Polirom au mai aparut: Crima Olgai Arbelina (2001, 2015), Pamintul si cerul lui Jacques Dorme (2004, 2014), Femeia care astepta (2005), Iubirea omeneasca (2007), Recviem pentru Est (2008), Viata unui barbat necunoscut (2010, 2016), Cartea scurtelor iubiri eterne (2011, 2016), O femeie iubita (2013), Patria locotenentului Schreiber (2015) si Arhipelagul altei vieti (2017). In 2005, scriitorul a fost recompensat cu Premiul Printul de Monaco pentru vasta sa cariera literara, iar in 2015 a devenit membru al Academiei Franceze.