Fata intalneste institutie - Ioana-Iuna Serban

O poveste hipnotica a carei logica interna ia nastere la suprapunerea starilor din diferite momente, interpretate si intelese, toate, din perspectiva unui prezent aproape ratat, compromis si arid, in orice caz. Poate cel mai coerent discurs postpandemic din ultima vreme despre experienta sociala colectiva a ultimilor ani (pandemie, razboi si, in general, toate cataclismele noastre de toate zilele), despre ce am fi putut fi si ce suntem pana la urma, despre ridurile si ticurile dobandite in timp, carcase si vigilenta cu care le pazim, cu nervii incordati in conservarea rutinelor si „gesturi/care sa amane momentul, sa indeparteze decizia” – iata sufletul poeziei pe care o scrie Ioana Iuna Serban. Cu o politica rutiniera de mare forta si, in acelasi timp, cu un soi de discretie a filtrelor, e un sezon al uraganelor aici in care, dincolo de toate turbulentele – personale, sociale etc. – straluceste frumos si mandru golul unei generatii. – Andreea Pop

Despre pictura si muzica nu poti comenta decat aberand. Dar despre poezie? Despre senzualitatea exhibata ca un triumf ranit? Despre privirea eroinei care survoleaza delirul si discoteca din creierele celorlalti, ingaduindu-si – princiar – mici eseuri antropologice, sociologice, filosofice? Despre corporealitatea care imbiba amintirile, le moduleaza, sincronizand Orasul cu salcami cu scena Troienilor lui Kavafis? Despre toate acestea te poti numai bucura ca exista in poemele Iunei, honest witness (asa cum W. H. Auden il recunoaste pe Kavafis intr-o memorabila prefata) al unei lumi ce-si intinde tenta-culele – panica, desfraul, invidia, candoarea, desertaciunea – prin continuumul ultimelor decenii postcomuniste. – Stefan Manasia

Fata cu pierce care bei matcha si citesti poemele mele

in capitala tarii tale,

ma cunosti putin

prin poza si short bio-ul din revista unde apar aceste traduceri

nu sunt vocea unei generatii dar

pentru aceasta dupa-amiaza

as putea fi in mintea ta

exemplul de poeta balcanica

Ioana Iuna Serban, nascuta in 1990, este curator la MARe/Muzeul de Arta Recenta, poeta si doctor in Filologie, cu o teza despre nou in relatia imagine-text in cultura contemporana. A curatoriat expozitiile Castelul destinelor incrucisate, Ce-i de vazut. Fotografia in Romania dupa 2000 (alaturi de Michele Bressan), Fete de vis: Idealul feminin in arta romaneasca (alaturi de Erwin Kessler). A participat cu texte critice in cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistica, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin in arta romaneasca, GPS, Stefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolati si exclusi in arta romaneasca, Din senin!, Arta si Orasul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistica cu raspundere limitata, Tricolor, GPS. Geometrii PostSistem in Arta Romaneasca de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta si Orasul 1974-2021. Volumul de debut in poezie este Zero-Unu, aparut in 2014 la editura Brumar, volum ce a primit in 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. In 2021, la editura Vellant, i-a aparut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potriveste trecutului – volum insotit de reproduceri dupa lucrari de Anca Muresan. In 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tanarul Poet al Anului si la Premiile Fictiunea.