Enciclopedia Juridica Romana. Volumul 3, F-I - Iosif R. Urs, Mircea Dutu, Corneliu Birsan, Adrian Severin, Nicolae Volonciu

„… dreptul romanesc are sansa sa dispuna de o opera cuprinzatoare, care sa ne fie de folos acum si sa dainuie peste timp. Felicit pe initiatori, coordonatori si autori pentru aceasta realizare de exceptie si ii incurajez la continuarea eforturilor dedicate ducerii la bun sfarsit a proiectului Enciclopediei Juridice Romane. De asemenea, imi exprim speranta ca, pe baza acestei impresionante si ambitioase lucrari stiintifice si pornind de la ea, noile generatii de profesionisti ai dreptului sa construiasca o opera juridica inca mai mareata si mai durabila, spre binele lor si al tarii.”

Academician Mugur ISARESCU

Presedintele Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie

a Academiei Romane

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

„Enciclopedia va fi o opera importanta pentru domeniul stiintelor juridice, pentru specialistii si profesionistii dreptului, pentru magistrati, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti, notari, dar nu numai pentru ei. Mai concret, Enciclopedia va fi o sursa stiintifica de informare, de studiu si cercetare, un izvor de informatie autorizata, un instrument de lucru pentru universitari, pentru cadre didactice in general, pentru cercetatori, pentru studenti, masteranzi, doctoranzi, cercetatori postdoctorali, din domenii diverse, pentru mediul de afaceri, antreprenori; asadar, pentru un public larg.”

Prof. univ. dr. Iosif R. URS

Presedintele Universitatii Titu Maiorescu

„Nevoia unei enciclopedii juridice, azi, aproape ca nu mai comporta justificari, impunandu-se de la sine.”

Prof. univ. dr. Mircea DUTU

Directorul Institutului de Cercetari Juridice

„Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane

„Elaborarea Enciclopediei Juridice Romane a implicat efortul concilierii si sintetizarii acestor conceptii, recunoscand ca dreptul epocii actuale are nevoie sa guverneze saltul de la individualism la comunitarism si de la colectivism la personalism, de la solitar la solidar, de la grija pentru evitarea sau repartizarea pierderii la cea pentru maximizarea castigului si stimularea asumarii riscului, de la bonificarea prudentei la premierea curajului, de la protejarea debitorului la privilegierea creditorului. In masura in care, prezentandu-le pe toate, Enciclopedia Juridica Romana ofera argumentele pentru adecvarea abordarilor civiliste clasice la realitatea lumii contemporane …”