Doua scrieri despre psihologia analitica. Opere Complete, volumul 7 - C. G. Jung

Pentru cititorul interesat de psihologia analitica si de psihologie in genere prezentul volum constituie un adevarat prilej de delectare. Daca in primul volum al seriei Jung publicate de Editura Trei sunt prezentate si descrise principalele arhetipuri al inconstientului colectiv, cel de-al VII-lea volum il completeaza prin teoria arhetipurilor. Aflat dupa 1912 la distanta sufleteasca si ideatica suficient de mare de Freud si Adler, celebrii sai contemporani a caror sinteza o incearca, Jung incepe elaborarea teoriei arhetipurilor, principala sa contributie la dezvoltarea psihanalizei. Teme recurente in opera sa, cum ar fi specificul inconstientului colectiv in raport cu inconstientul personal, formarea arhetipurilor, metoda de identificare a continuturilor psihice de natura arhetipala (amplificarea), functia transcendenta, individuatia sunt abordate aici pentru prima data. De asemenea, anima, animus isi gasesc o prima teoretizare cuprinzatoare.

Vasile Dem. Zamfirescu

„Ne inselam daca credem ca inconstientul este ceva inofensiv care poate fi transformat in obiect de jocuri de societate. Desigur, el nu este primejdios in orice conditii; dar de indata ce apare o nevroza, aceasta e un semn ca in inconstient exista o acumulare de energie, adica un fel de incarcatura care poate exploda. Aici se recomanda prudenta. Nu se stie pentru inceput ce se poate declansa atunci cand se incepe analizarea viselor. Se poate pune in miscare ceva launtric si invizibil; foarte probabil, ceva care oricum ar fi iesit mai tarziu la lumina zilei — poate insa nu ar fi iesit niciodata. Sapam cumva ca sa dam de o fantana arteziana si riscam sa ne izbim de un vulcan. Daca exista simptome nevrotice, trebuie sa procedam cu grija. Dar cazurile nevrotice nu sunt de departe cele mai periculoase. Exista uneori persoane aparent normale care nu prezinta simptome nevrotice speciale — sunt poate chiar medici sau educatori —, care chiar se falesc cu normalitatea lor si sunt exemple de educatie buna, pe deasupra au opinii si deprinderi de viata absolut normale, dar a caror normalitate este o compensare artificiala a unei psihoze latente."

C. G. Jung

„Abstractie facand de riscurile tratamentului, inconstientul poate fi in sine periculos. Una dintre formele cele mai obisnuite de periculozitate consta in provocarea de accidente. Un numar, mult mai mare decat poate banui publicul, de accidente de tot felul e determinat psihic, incepand cu mici accidente ca impiedicari, loviri, arsuri la degete etc. si pana la accidentele de automobil si catastrofele din munti: toate pot fi provocate psihic si uneori pot fi pregatite cu saptamani sau luni de zile inainte. Am cercetat multe cazuri de acest fel si am putut adesea dovedi ca visele au aratat cu saptamani inainte aparitia unei tendinte de autovatamare. Toate accidentele care au loc din asa-numita lipsa de atentie ar trebui cercetate din unghiul unor astfel de determinari."

C. G. Jung

Ultima aparitie in seria Opere complete de C. G. Jung:

Vol. 15. Despre fenomenul spiritului in arta si stiinta

Carl Gustav Jung a fost medic, psiholog si psihiatru elvetian, fondatorul psihologiei analitice.

A facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zürich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si, concomitent, de cercetarea experimentala si teoretica. Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud, acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Ruptura cu Freud este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido (1912), in care Jung incearca o largire a orizontului de interpretare freudian si o implicita critica a acestuia. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experienta clinica.

Cuprins:

Fundamentele teoriei arhetipurilor (de Vasile Dem. Zamfirescu)

I Despre psihologia inconstientului

Prefata la prima editie

Prefata la editia a doua

Prefata la editia a treia

Prefata la editia a patra

Prefata la editia a cincea

1 Psihanaliza

2 Teoria erosului

3 Celalalt punct de vedere: vointa de putere

4 Problema tipului atitudinal

5 Inconstientul personal si inconstientul suprapersonal sau colectiv

6 Metoda sintetica sau constructiva

a. Interpretarea analitica (de tip cauzal-reductiv)

b. Interpretarea sintetica (constructiva)

7 Arhetipurile inconstientului colectiv

8 Despre interpretarea inconstientului

Generalitati privitoare la terapie

Cuvant de incheiere

II Relatiile dintre Eu si inconstient

Prefata la editia a doua

Prima parte: Influentele inconstientului asupra constiintei

1 Inconstientul personal si inconstientul colectiv

2 Consecintele asimilarii inconstientului

3 Persona ca un decupaj din psihicul colectiv

4 Incercarile de eliberare a individualitatii din psihicul colectiv

A. Restaurarea regresiva a personei

B. Identificarea cu psihicul colectiv

Partea a doua: Individuatia

5 Functia inconstientului

6 Anima si animus

7 Tehnica deosebirii Eului de figurile inconstientului

8 Personalitatea-mana

Apendice

III Cai noi in psihologie

1 Inceputurile psihanalizei

2Teoria sexuala

IV Structura inconstientului

1 Deosebirea dintre inconstientul personal si inconstientul impersonal

2 Consecintele asimilarii inconstientului

3 Persona ca decupaj din psihicul colectiv

4 Incercarile de eliberare a individualitatii din psihicul colectiv

A. Reconstituirea regresiva a personei

B. Identificarea cu psihicul colectiv

5 Puncte de vedere principiale in tratarea identitatii colective

Rezumat

Bibliografie

Indice de nume

Indice de termeni

Publicata de Walter-Verlag, Solothurn si Düsseldorf, 1995

Traducere de Viorica Niscov