Apa lacului nu e niciodata dulce - Giulia Caminito

Traducere si note de Oana Salisteanu

Roman tradus in 22 de tari, castigator, in 2021, al premiilor Campiello si Strega Off si finalist la Premiul Strega.

In Italia anilor 2000, pe fundalul unei societati care scoate repede si vizibil la iveala  disparitatile sociale, adolescenta Gaia traieste intr-o cautare agresiva a oricarei forme de echilibru, gasindu-si adesea refugiul langa lacul Bracciano, care inghite totul – oameni, statui, visuri. Dominata si supravegheata de o mama acaparatoare, Antonia, care s-a sacrificat pentru a-si mentine familia in siguranta si pe linia de plutire, Gaia isi cauta vocea si-si revendica independenta. Scenariul saraciei naste violente nebanuite, Gaia insasi avand in ea o manie inabusita care, atunci cand izbucneste, frizeaza pana si crima. Violenta – la inceput marunta, luand chipul rautatilor copilariei, apoi, pe masura ce Gaia creste, tot mai puternica si mai cruda – devine singura cale de evadare dintr-o lume care nu-i acorda fetei nici o sansa. Dinapoia agresivitatii fruste, a precipitarii vietii, reflectate exceptional in scrisul Giuliei Caminito, se intrevad farame de umanitate: nevoia de iubire, loialitatea, adevarul.