Vietile pustnicilor Palestinei

„Dacă ar fi să citim scrierile lui Chiril de Schitopolis doar ca pe o operă exclusiv hagiografică, l-am nedreptăți pe autor, iar pe noi ne-am lipsi de una dintre cele mai potrivite chei pentru înțelegerea unor aspecte de istorie generală a secolului al VI-lea. În opera chiriliană se întâlnește istoricul clasic, al cărui model îl reprezenta Tucidide, cu intelectualul creștin de tip nou care se configura cu repeziciune în epoca lui Iustinian. Multiple straturi tematice, cu abordări tot atât de multiple, se întrețes în întregul scrierilor lui Chiril: viețile propriu-zise ale cuvioșilor palestinieni, scurt punctate de evenimentele bisericești majore și de mișcările politicii bisericești imperiale, precum și relatări privind germinarea, apariția și răspândirea unor erezii și înfruntarea acestora. Cititorul ar putea rămâne aici cu imaginea unui istoric, așa cum este el înțeles astăzi, datorită stilului precis al lui Chiril, plin de referințe cronologice exacte, iar lucrarea, în ansamblu și în detaliu, ar putea părea o binevenită rază de lumină căzută peste evenimentele – nebuloase cum au fost – legate de origenismul veacului al VI-lea și de Sinodul al V-lea Ecumenic.” – Studiu introductiv