Vieti imaginare

„Ideile oamenilor mari sunt patrimoniul comun al umanitatii; niciunul dintre ei nu poseda intr-adevar decat bizareriile proprii. Cartea care va descrie un om cu toate anomaliile sale va fi o opera de arta precum o stampa japoneza unde vezi pe vesnicie o rama micuta in lumina unei zile anume.“ Marcel Schwob

„Volumul “Vies imaginaires” cuprinde 23 de povesti ale unor vieti apocrife atribuite tot atator personaje si figuri mitologice cunoscute din Antichitate si din Evul Mediu, dar si unor corsari care cutreierau marile secolelor XVII – XVIII, asadar, practic, o galerie de unicate neraspunzand decat la o singura comanda: aceea a inspiratiei demiurgic-auctoriale. Bijuterii stilistice si imaginative, existente de-un dramatism spectral adeseori, aceste texte care nu depasesc cateva pagini fiecare au avut un impact puternic in istoria literaturii.“ Constantin Abaluta

Marcel Schwob (1867 – 1905), prozator, poet, lingvist, eseist, jurnalist, personalitate plurivalenta, atras de literaturile antice sau straine, erudit. Prin lucrarile sale de o frapanta originalitate, a contribuit la largirea campului de interes si la modificarea sensibilitatii intelectualilor antebelici.

Literatura sa a exercitat o influenta modelizatoare asupra unor mari scriitori, precum: Jorge Luis Borges, Alfonso Reyes, Roberto Bolaño si Patricio Pron.

Opera fictionala: povestirea “Les Trois Œufs” [“Cele trei oua“] (1888); culegerea de proze “Cœur double” [„Inima dubla“] (1891); antologia de povestiri “Roi au masque d’or” [„Regele cu masca de aur“] (1892); poemul in proza “Le Livre de Monelle” [„Cartea lui Monelle“] (1894); romanul “La Croisade des enfants” [„Cruciada copiilor“] (1896); antologia de micro-biografii fictionale “Vies imaginaires” [„Vieti imaginare“] (1896) etc.

Eseuri critice: “Étude sur l’argot français” [„Studiu asupra argoului“], (impreuna cu Georges Guieysse, 1889); “La Légende de Serlon de Wilton” [„Legenda lui Serlon de Wilton“], (1899); “Mœurs des diurnales” [„Moravurile diurnale“] (1903); “François Villon” (1912) etc.

Traduceri: „Moll Flanders“ de Daniel Defoe (1895); „Ultimele zile ale lui Immanuel Kant“ de Thomas de Quincey (1899); „Hamlet“ de William Shakespeare (in colaborare cu Eugène Morand) (1900); „Francesca da Rimini“ de F. M. Crawford (1902) etc.