Viaţa Maicii Domnului

Traducere din limba greaca de prezvitera Anca Curelaru

Daca o iubim pe Maica Domnului cu adevarat, sa o bucuram.

Sa retezam, de dragul ei, pacatul.

Sa nu pacatuim nici cu cuvantul, nici cu lucrul si nici cu gandul.

Sa ne inchinam pe noi binelui, virtutii, dupa cum si ea a facut.

Astfel, si numai astfel, ne aratam dragostea pentru Maica Domnului, credinta si evlavia noastra.

Cum a vietuit Nascatoarea de Dumnezeu? Ce crestere a primit? Cu ce se indeletnicea? Singura carte care ne spune cate ceva in aceasta privinta este „Prima Evanghelie” a lui Iacov. In aceasta carte, Iacov ruda Domnului (fiu al lui Iosif din femeia lui, Salomea) vorbeste despre tatal sau Iosif, despre Fecioara Maria si despre parintii ei. Lucrarea apartine secolului I d. Hr., pe cand inca Maica Domnului mai traia. Este de inteles astfel marea ei insemnatate.

Faptul ca aceasta carte nu este cuprinsa in cartile Noului Testament nu inseamna si ca ea este respinsa de Biserica. Si alte doua epistole ale Sfantului Clement, socotite la inceput ca facand parte din Canonul Noului Testament (Canonul 85 al Sfintilor Apostoli), au fost scoase mai tarziu in afara „canonului”. Nu cumva acum aceste epistole au ajuns la „cosul celor nefolositoare”? Iar daca nu sunt inspirate de Duhul Sfant inseamna de aici ca sunt intru totul gresite?

Se poate dar ca „Prima Evanghelie” sa nu fie inspirata de Duhul Sfant; aflam insa din ea multe despre Maica Domnului, lucruri pe care Biserica le a primit ca originale.

Din aceasta carte aflam ca parintii Sfintei Fecioare au fost Ioachim si Ana, precum si faptul ca vreme de multi ani acestia nu au avut niciun copil. Pe ea se intemeiaza sarbatoarea Zamislirii de catre Sfanta Ana a Sfintei Fecioare (9 decembrie), precum si toata imnologia acestei sarbatori. La fel si sarbatoarea si imnologia Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie), sarbatoarea si imnologia Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), precum si o parte a imnologiei sarbatorii Nasterii Domnului.

Asadar, aceleasi elemente pe care le a luat Biserica din „Prima Evanghelie”, facandu le cantari si praznice, am luat si noi din aceasta carte si le am prelucrat aici spre „cinstea si pomenirea” Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu.

„Prea sfanta Maica lui Hristos Dumnezeu, cu straluciri prea luminate lumineaza cugetul meu cel cuprins de intunericul cel rau al necunostintei, ca dobandind lumina dumnezeiasca, sa povestesc slavirile tale pururea Fecioara” (Cantarea a 9 a, Utrenie, 17 aprilie).