Viata intima

Cartea Viata Intima este al doilea titlu din seria de autor Opere Complete – Hermann Keyserling. De aceasta data filosoful incearca sa prezinte intr-un mod mai accesibil tuturor conditia omului debusolat si nevoile sale interioare si sa raspunda principalelor probleme care se ivesc in viata intima sufleteasca a omului odata cu integrarea lui in mediul social si natural. Ea ne poate inspira in incercarea de a ne manifesta in modul cel mai autentic in planul exterior.

Traducere de Corneliu Sterian

Fragment Viata Intima:

… Numitorul comun al aspiratiilor omenesti nu poate fi asa zisa fericire atinsa (este ea asa vreodata?), ci numai si numai ceea ce duce la fericire, activitatea care ne face fericiti. Acest singur numitor comun, insa, este Creativitatea.

Orice bucurie de a trai este totodata si bucurie de a muri. Un optimism las si neghiob a hipnotizat atat de bine opinia publica din toate tarile, incat un imens numar de barbati si de femei se cred gata sa renunte la orice bucurie profunda, cu conditia sa nu apara nimic care ar putea sa le tulbure acest optimism. Daca renunta in modul acesta la creativitate, omul e nevoit sa idealizeze rutina. De unde si idealul unei vieti complet mecanizate in care totul merge ca pe roate…

…. Cea de a doua facultate care trebuie cultivata cu orice pret in numele idealului Creativitatii este intelegerea: intelegerea launtrica, venind din interior, prin opozitie cu cunostintele aduse din afara. Orice act de intelegere este un act personal si in acelasi timp creator. Este la fel de imposibil sa lasi altcuiva grija de a intelege pentru tine ca si cea de a respira pentru tine. Pe de alta parte, orice act de intelegere este acordarea unui Sens; el constituie o activitate spirituala care actioneaza din interior spre exterior. Niciodata nu se gaseste un sens lucrurilor carora nu li se da acest sens; daca ar fi altminterea, lipsa de intelegere nu ar fi regula generala. Sa aiba fiintele, evenimentele si lucrurile sensul propriu cel mai bine definit – el este imposibil de gasit fara a-l aduce noi insine; cine citeste o carte fara sa contribuie cu intelegerea sa absolut personala nu va vedea in ea decat hartie si cerneala tipografica. Aceasta tine de faptul (explicat pe larg in capitolul „Iruptia Spiritului” din Meditatii Sud- Americane) ca odata cu aceasta iruptie o alta ordine decat cea a Naturii, si care exista intr-o alta dimensiune, incepe sa ia forma in antica ordine a existentei terestre. Acest principiu este creator pe planul metafizic, tot asa cum sufletul si corpul sunt creative pe planul teluric. In domeniul ordinii rationale, insa, nu cunoasterea sau stiinta constituie expresia acestui principiu spiritual; aceasta este numai intelegerea. Si; prin urmare, doar intelegerea este creatoare. Iata de ce mi-am intitulat principala lucrare de filosofie intelegere creatoare. In domeniul spiritului, Sensul creeaza faptele, tot asa cum inspiratia poetica creeaza versurile care ii corespund. Bineinteles, intelegerea nu este identica cu creatia propriu-zisa. Dar amandoua apartin aceleiasi ordini in sensul ca aceste doua acte sunt pur personale, ca este vorba intr-adevar de activitate intr-un caz si in celalalt si ca cel care intelege un adevar descoperit de un altul il face prin aceasta sa devina al sau propriu. De unde aceasta situatie paradoxala in aparenta ca cineva poate sti tot fara sa inteleaga nimic si sa inteleaga tot fara sa stie nimic. Ceea ce caracterizeaza era mecanizata este tocmai faptul ca domneste in ea o cunoastere de o neintrecuta amploare, dar si o lipsa de intelegere poate si mai neintrecuta. Astazi, doar faptele conteaza in ochii imensei majoritati; si, bineinteles, faptele neintelese. Dar daca intelegerea lipseste, este imposibil sa existe creativitate spirituala; caci intelegerea este forma cea mai elementara a creativitatii. Este suficient ca aceasta evolutie sa se continue inca foarte putin timp si se va produce o inevitabila nivelare la cota inferioara, mai radicala decat a operat vreodata cel mai fanatic dintre tribunii poporului trimitand la moarte toate elitele. Atunci, orice initiativa a spiritului, orice independenta a judecatii, orice creativitate spirituala va dispare…..