Viata cotidiana a romanilor intre anii 1941-1965

Actionam fara sa intelegem si justificam principiul lui Durkheim: tratarea faptelor sociale ca pe niste lucruri; cunoastem utilitatea unor conduite sau comportamente, stim despre anumite fapte si evenimente care au influentat pe contemporanii perioadei, insa nu avem imagine de ansamblu. In acest context lucrarea de fata incearca sa desluseasca, fie si partial, anumite structuri ale cotidianului. Inventarierea unui summum de date si interpretarea lor au rolul de a starni lectorului imaginatia, dar si potentialului cercetator semnalarea unor surse viabile in recompunerea trecutului istoric prin prisma vietii de zi cu zi…

Esafodajul intregii constructii permite decriptarea unui ansamblu de interrelationari, si totodata prilejuieste stabilirea unei evolutii a individului pornind de la cateva premise generale…

***

Lucrarea „Viata cotidiana a romanilor intre anii 1941-1965” si-a propus evidentierea unor fapte, evenimente si relatii cu anumite recurente, dar si elemente specifice epocii; de asemenea, nu si-a propus abstractizarea unei teme, indeobste, nesupuse unui scris rigid, statistic sau descriptiv. Pe fondul unei abundente informationale, a „pitorescului” temei si a unei sensibilitati fata de unele aspecte de viata sociala s-au constituit in suficiente motive pentru redactarea lucrarii. Vastitatea fenomenului denumit generic „cotidian” a impus focalizarea investigatiei pe cateva elemente definitorii. Cum rigurozitatea stiintifica echivaleaza cu o conditie sine qua non in demersul istoric au fost restituite lectorului informatii cu o rata ridicata de certitudine si utile in intocmirea altor lucrari. Prin configurarea capitolelor si cu minimum de exercitiu de imaginatie ori de rememorare, prin experienta individuala, fixam repere valabile, atunci si acum. Esafodajul intregii constructii permite decriptarea unui ansamblu de interrelationari, si totodata prilejuieste stabilirea unei evolutii a individului pornind de la cateva premise generale. Structura lucrarii a fost conceputa in raport cu directiile predilecte in tratarea aspectelor vietii de zi cu zi. Primul capitol a urmarit fixarea catorva delimitari conceptuale, surse informationale si metode de abordare a tematicii propuse. A doua parte s-a constituit intr-un compozit de date demografice, precizarea mediului de locuire, dar si forme de organizare administrativ-teritoriala. Scopul intocmirii acestei parti a avut in vedere evidentierea unor mecanisme functionale ale „miscarii populatiei” dublate de cadrul spatial de desfasurare al activitatilor si efectele implicite asupra celorlalte elemente definitorii ale cotidianului; aceasta proiectie socio-demografica si economico-geografica a asigurat consecutia cu sectiunile urmatoare. Populatia vazuta ca un ansamblu omogen de indivizi cu preocupari ce le asigura perenitatea a fost ilustrata atat din perspectiva demografica cat si sociologica. Perspectiva demo-etno-istorica confera un arc peste timp si traditii, iar mentiunile referitoare la cadrul geografic, contactele interumane si pozitionarea pe un anumit status social intregesc imaginea traitorilor perioadei. Recompunerea trecutului cotidian face apel, inclusiv, la precizarea mediului de coabitare (familie, locuinta). Fie ca vorbim de viata cotidiana sau de hotararile cele mai importante ale existentei, fiecare se supune in mod firesc unor obiceiuri valabile din punct de vedere istoric; felul de a ne imbraca sau a manca, ceremoniile casatoriei si organizarea familiei, fixate de colectivitate, indiferent daca este intr-un caz de legi, in celalalt de traditii sau de mode.
dr. Valentin Vasile