Coordonare, note si postfata de Ion Vartic
Editie ingrijita de Ioan Cristescu si Ion Vartic
„Conceptia despre arta a Cercului Literar al Universitatii «Regele Ferdinand I» din Cluj in exil la Sibiu s-a cristalizat in patru pasi. Pasul 1: «Manifestul», scris de Negoitescu, cu un fond de idei si principii stabilite in mod colectiv; pasul 2: «De la stilul istoric la stilul filosofic» de Radu Stanca; pasii 3 si 4: ideea complexitatii interioare a operei de arta, sustinuta pe filiera germana de Victor Iancu, a trecut ca «furaj axiologic complex» in eseul «Resurectia baladei», la Radu Stanca. Acest ideal estetic complex a intrat in patrimoniul comun al Cercului, iar I. Negoitescu i-a schimbat numele in «euphorionism».” (Marta Petreu)
„Un roman epistolar participa, impreuna cu numeroase alte carti – In cautarea timpului pierdut, Calatorie la capatul noptii, Priveste, inger, catre casa, Tropicul Capricornului, Viata ca o prada etc. –, la una dintre marile orientari ale secolului: a desfiinta frontiera dintre viata si literatura prin manifestarea in spatiul fiecareia a potentelor amandurora. Un roman epistolar este viata si creatie in aceeasi masura.” (Livius Ciocarlie)
„I. Negoitescu a dorit ca romanul sau epistolar cu Radu Stanca sa aiba, ca ilustratie de coperta, gravura colorata a lui J. Hoeg Dusseldorf, care reprezinta emblematica Fleischergasse, cu amestecul sau de gotic si baroc tipic Sibiului. Totodata, pentru ca a locuit pe aceasta strada (astazi a Mitropoliei) in vremea studentiei sale si pentru ca aici, in casa cu numarul 12, a avut loc, in 13 iunie 1943, intr-o atmosfera euforica, primul cenaclu al Cercului Literar. In fine, pentru ca gravura insasi i se parea a fi germenele unei balade a prietenului sau.” (Ion Vartic)
