Noul volum semnat de Michel Houellebecq conţine eseuri pe teme de actualitate, culturale, politice sau filosofice, precum şi o serie de interviuri cu Frédéric Beigbeder, Geoffroy Lejeune şi alţii. Volumul nu vorbeşte numai despre actualitatea literară franceză a ultimilor ani, ci mai ales despre experienţa unui scriitor în pandemie. Nonconformismul houellebecquian rămâne la fel de provocator ca şi până acum – sau, poate, un pic mai mult.
„Ar fi la fel de fals să spunem că am redescoperit tragedia, moartea, finitudinea etc. De mai bine de jumătate de secol (…), avem tendinţa de a ascunde moartea cât mai mult; ei bine, niciodată moartea nu a fost atât de discretă ca în ultimele săptămâni. Oamenii mor de unii singuri în saloanele de spital sau în căminele de bătrâni, sunt imediat îngropaţi (sau incineraţi? Incinerarea pare mai potrivită cu spiritul vremurilor), fără să asiste nimeni, în secret. Moarte fără ca nimeni să fie martor, victimele nu sunt decât unităţi în statistica deceselor zilnice, iar angoasa se răspândeşte în populaţie pe măsură ce totalul urcă la un număr ciudat de abstract.” – Michel Houellebecq
Alte titluri pentru MichelHouellebecq (autor):
Particulele elementare (2013)
,
Posibilitatea unei insule (2014)
,
Supunere (2023)
,
Extinderea domeniului luptei (2016)
,
Harta și teritoriul (2017)
,
Serotonină (2023)
,
Intervenții 2. Urme (2021)
,
În prezența lui Schopenhauer (2023)
,
Anihilare (2023)
,
Câteva luni din viaţa mea (2023)
,
