Nu se poate aprecia corect nivelul actual al proteticii dentare fără o succintă trecere în revistă a evoluţiei acestei ramuri a stomatologiei de-a lungul timpurilor. „Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobile” ilustrează modul în care drumul parcurs de protetica dentară de la începuturile istoriei până în vremea noastră a fost influenţat de continua evoluţie ştiinţifică şi culturală a omenirii.
Tehnologia modernă a protezei scheletate a preluat tehnici industriale care au fost aplicate miniatural în tehnica dentară. Numărul mare de aparate, instrumente şi materiale necesare realizării protezelor parţiale scheletate, precum şi tehnologia aferentă impun o pregătire deosebită atât a medicului, cât şi a tehnicianului. Ultimele decenii au impus în domeniul protezei parţiale rezolvarea unor deziderate biologice ale tratamentului, problemele mecanice şi tehnologice fiind bine stăpânite. S-a trecut astfel de la caracterul restaurator al protezei parţiale la cel profilactic. Nu se poate să nu zâmbim astâzi vazând croşetele şi protezele parţial realizate în secolele trecute, dacă le comparăm cu protezele parţiale moderne, adevărate bijuterii ale artei stomatologice.Cauzele comune ale edentaţiei parţiale sunt asociate acelor afecţiuni dentare care duc la extracţia inevitabilă a dinţilor. Printre acestea au fost identificate: cariile complicate; parodontopatia; etiologia mixta, carie-pariodontopatie; abraziunea exagerată, migrările dentare, traumatismele din regiunea frontală, tratamentele stomatologice incorecte care determina dizarmoniile ocluzale; intervenţii chirurgicale în cazul anumitor tumori etc.
Andrei Ionescu arată, în cartea sa dedicată somatologiei, că examinarea atentă a edentatului parţial este fundamentală în scopul identificării unui tratament pre- şi proteic, dar mai ales pentru alegerea unei proteze parţiale corecte. Autorul subliniază că un tratament contra parodontozei este esenţial. Deşi radiografia este doar un auxiliar al examenului clinic, aceasta trebuie efectuată şi după aplicarea protezei, la perioade diferite de timp, pentru a se observa nivelul de retracţie al osului. Proteza parţial scheletată se realizează cu ajutorul paralelografului, motiv pentru care acest aparat nu tebuie să lipsească din cabinetele stomatologice. De cele mai multe ori, pacientul ajunge la stomatolog în situaţia unei urgenţe: durere, inflamaţie acută, dinţi fracturaţi, fractura unei proteze etc. Medicul va rezolva prima dată urgenţa şi apoi, în situaţia unei edentaţii parţiale, se simte obligat să-l avertizeze pe pacient în legătură cu riscurile edentaţiei parţiale netratate. Prin tratament parodontal se restaurează ţesuturile parodontale. În această situaţie, Andrei Ionescu cere o atenţie sporită asupra igienei bucale. Tratamentul edentaţiei parţiale cuprinde mai multe etape. Tratamentul preproteic are loc după analiza modelelor documentare şi a radiografiilor. În acest caz, această carte dedicată stomatologiei menţionează extracţia anumitor dinţi care nu mai pot fi salvaţi. Tratamentul parodontal intervine ulterior şi are drept scop salvarea ţesuturilor parodontale. Acesta are loc odată cu intervenţiile chirurgicale. În cazul protezei parţiale scheletate, corectitudinea adaptării scheletului pe modelul de lucru îi revine tehnicianului. Anterior aplicării protezei parţiale scheletate în cavitatea bucală, medicul va curăţa atent zona instalării acesteia prin îndepărtarea resturilor alimentare şi a tartrului. Cu toate acestea există şi cazuri, destul de rare potrivit statisticii, în care pacienţii nu se pot adapta cu proteza dentară. De aceea, medicul va cere pacientului un control periodic, însoţit de un tratament. Se observă astfel că tratamentul nu se încheie odată cu aplicarea protezei dentare.
