La mijlocul secolului al XIX-lea arta românească ieșea din perioada postbizantinismului și intra hotărât într-o nouă epocă, a occidentalizării. Pictura de șevalet, cu toate genurile sale, începea să fie apreciată de elita românească, care-și va redecora reședințele după modelul oferit de aristocrația și de marea burghezie din vestul Europei. În acest moment crucial, începe să se afirme personalitatea grandioasă a celui care a contribuit decisiv la transformarea artei românești. Este vorba despre pictorul Theodor Aman, pe care îl veți descoperi, în 152 de pagini, prin ochii istoricului de artă Elena Olariu.
Rezultat al colaborării cu muzeele naționale din București (MNAR, MMB, MNIR) și cu muzeele județene de artă (Tulcea, Constanța, Craiova, Mureș, Prahova, Sibiu, Cluj-Napoca, Arad, Iași, Bacău), reproducerile din album întregesc fericit tabloul vieții și operei celui considerat, de către istoricul de artă George Oprescu, cel mai cultivat pictor român, grație educației sale realizate în cele mai bune școli ale momentului, lecturilor sale din autorii antici, dar și moderni, și culturii sale referitoare la arta plastică și la muzica europeană.
„Artistul, ca şi literatul, trebuie să aparţină timpului său; numai cu această condiţie operele lui se vor transmite posterităţii. El trebuie să aparţină ţării sale, numai astfel va fi uimitor. El trebuie să-i exprime opiniile, dacă ţine să fie adevărat şi admirat de gânditori. El trebuie să se arate concret în cugetările lui, numai astfel va avea un ideal.”Theodor Aman
