Suita franceza a inspirat scenariul unei celebre ecranizari (2014), in regia lui Saul Dibb, cu Kristin Scott Thomas, Margot Robbie si Ruth Wilsonin distributie.
In iunie 1940, nazistii au ocupat Franta, distrugind si reordonind din temelii mecanismele vietii cotidiene. Cind li se smulg din miini friiele propriei existente, cind sint impinsi spre un exod neasteptat, cind nimic nu-i mai poate ajuta sa controleze imprejurarile in care se gasesc, oamenii isi dezvaluie adevarata natura, lasitatile ascunse, lacomia sau generozitatea, altruismul, so-lidaritatea sau forta sufleteasca pe care nici macar nu si le banuiesc. Urmarind exodul din Paris si periplul prin tara al citorva personaje – o familie de burghezi instariti, una de mici functionari, un soldat ranit in lupta, o dansatoare protejata de amantii ei sus-pusi etc. –, Suita franceza creioneaza, chiar sub focul istoriei, tabloul unei societati in deriva. Un roman bulversant, strabatut de sentimentul nerabdarii timpului, dar niciodata terminat, pentru ca Irène Némirovsky avea sa moara la Auschwitz, in 1942. Manuscrisul a fost descoperit abia sase decenii mai tirziu, iar de atunci s-a impus in constiinta publica drept una dintre capodoperele literaturii universale.
Irene Nemirovsky (1903-1942) s-a nascut la Kiev, in familia unui bancher din Ucraina. Si-a petrecut copilaria la Sankt-Petersburg, dar familia sa a fugit din Imperiul Rus la inceputul Revolutiei, in 1917, stabilindu-se in cele din urma la Paris, in 1919. A facut studii de filologie la Sorbona si a inceput sa scrie la doar 18 ani. 1926, anul in care a absolvit studiile, a marcat si debutul sau literar, cu romanul Le Malentendu (Neintelegerea). In 1929 a definitivat romanul David Golder, care a avut un succes imediat si de proportii, fiind adaptat pentru marele ecran un an mai tirziu. Apoi, in 1930, a publicat romanul Le Bal (Balul), la rindu-i adaptat pentru film si scena de teatru, caruia i-au urmat o serie de alte romane, ca Le Vin de solitude (Vinul singuratatii, 1935), Jezabel (1936) sau Deux (Doi, 1939). Desi lucrarile antume i-au adus admiratia publicului si recunoasterea criticilor, inclusiv a celor antisemiti, in 1938 i-a fost refuzata cetatenia franceza, iar in 1940 i s-a interzis sa mai publice. In 1942 a fost arestata impreuna cu sotul ei si trimisa la Auschwitz, de unde nici unul dintre cei doi nu va mai iesi. Cele doua fiice au scapat insa cu viata si au reusit sa salveze o parte din manuscrisele mamei lor. Printre acestea se afla si celebra Suite française (Suita franceza), publicata cu un succes rasunator in 2004 in Franta, recompensata cu prestigiosul Prix Renaudot, acordat pentru prima oara postum.
