Studiul pozitiilor la vioara. Pozitia 1, caietul 2

Profesorul Robert Klenck, avand serioase preocupari pedagogice, scoate la iveala si publica in anul 1892 Metoda de vioara.  Cu Metoda de vioara de Robert Klenck se poate afirma ca s-au pus bazele stiintifice ale scolii de vioara romanesti. Ceea ce caracterizeaza in mod deosebit continutul primelor 4 caiete este bogatia melodica a tuturor studiilor si exercitiilor. Caietele I si II se ocupa numai de studiul pozitiei I. Pentru o temeinica cunoastere si insusire a elementelor de baza ale cantatului la vioara – corecta si sigura manuire a arcusului, perfecta articulare a degetelor, miscarea lor de asezare si ridicare, precum si dobandirea unei intonatii juste – va trebui ca studiul pozitiei I sa fie facut cu multa grija, printr-o munca organizata, perseverenta si continua. Pedagogul va urmari cu atentie evolutia normala a elevului, dezvoltandu-i in aceeasi masura tehnica ambelor maini, precum si sensibilitatea muzicala, chiar de la faza incipienta a studiului.