Spre lumina in labirintul scrierilor

Nicolae Tudor sta de vorba cu clasicii prin cartile numeroase si dese care s-au scris despre ei, este, adica, informat si inarmat pana-n dinti si nu face parada de eruditie, ci chiar porneste in campanii de recucerire a lor, de salvare si impunere. Este o constanta a intelectualului roman implicat in educatie, a profesorului de liceu mai ales, constanta care, de la Pompiliu Constantinescu incoace sa zicem, face sistem si adevarata categorie a creatiei. S-a vorbit chiar de nobila misiune a criticilor liceeni, aceea de a reexamina anual clasicii. Fiind mai aproape de tineretul mereu in emergenta, ei devin novatori prin forta lucrurilor, trebuind sa inoveze mereu, sa inventeze, sa reformuleze; ei sunt si indrazneti si bine calculati dar inainte de toate sunt in iuresul ideilor, viata ii implica si trebuie sa-i raspunda cu marca personalitatii. Prof. univ. NICOLAE GEORGESCU

Nicolae Tudor se inscrie in promotia anilor 1970, pe care am numit-o intr-o carte consacrata momentului respectiv generatia Hyperion – al doilea val, din care fac parte poeti ca Marius Robescu, Dan Laurentiu, Vigil Mazilescu, Dumitru M. Ion, Gheorghe Istrate etc. in legatura cu poezia sa, criticii au remarcat factura erotica, sensibilitatea naturista si scriitura calofila sau, pe langa aceste coordonate, oscilarea gratioasa intre real si imaginar, ca si dramatismul concentrat… Prof. univ. PAUL DUGNEANU