Soarele negru

Titlu disponibil la precomandă cu livrare incepand cu 5 decembrie.

Un cuplu cum nu se poate mai improbabil care se intalneste in Bucurestiul anilor ’70, un psihiatru malefic, racolat de KGB, aflat in cautarea automatonului uman si care sfarseste in padurile nebuniei, un nazist gay, membru al Societatii Thule, care vaneaza artefacte magice cu valoare nepretuita pentru ritualurile oculte menite sa aduca pe lume cel de-al Treilea Reich, o stranie croitoreasa a Casei de Moda Diana, cazuta prada demonilor, o mama crestin-ortodoxa pasionata de artele martiale, un scriitor german melancolic pe nume Max Sebald, strazile inguste si pietruite din Norwich, Sulina anilor ’90, socialisti camerunezi, un Papusar rus care colectioneaza trofee de care se indragosteste, un roman neterminat ce iradiaza vietile celor care-l citesc: toate acestea se impletesc in biografia multigenerationala a unui personaj pasionat de criminali in serie si de reconstruirea imaginara a vietii tatalui disparut. 

Soarele negru este un roman picaresc al carui protagonist e chiar literatura, sinuoasa si ramificata ca bratele unui fluviu ce se despart in delta.  

„Incaperile, captusite de turnurile din carti si reviste sau ziare, erau strabatute de carari labirintice. Nu exista nicio sursa de lumina naturala si initial politistii nu au gasit nici intrerupatoarele, asa ca primele scene video, de cateva minute, sunt filmate la lumina lanternei. Unul dintre politisti povestea ca ceea ce l-a izbit a fost mirosul, insa nu de cadavru, il cunostea prea bine, era politist cu vechime, ci unul de chimicale si mucegai, totul acoperit de cel al hartiei umede. Apoi, dupa un colt, o canapea micuta si acolo, in tacere si intuneric, trei papusi mari, cat niste oameni mai mici, pitici sau copii, adolescenti. Erau trei papusi fata, rujate, cu obrazul pergamentos vopsit cu alb, cu gene lungi si baticuri inflorate pe cap. Purtau rochii cu voal si, straniu, picioarele le aveau invelite in ciorapi grosi de lana si lungi pana peste genunchi. Au gasit 26 de fete mumificate, deghizate in papusi, in mirese, in printese, cu varste cuprinse intre trei si douazeci si noua de ani.” Bogdan-Alexandru Stanescu

Bogdan-Alexandru Stanescu (n. 1979) este doctor in literatura, prozator, poet, eseist, traducator si editor. In prezent este director editorial al imprintului Anansi. World Fiction, din cadrul Grupului Editorial Trei. In 2010, a publicat impreuna cu Vasile Ernu cartea Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, iar in 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, dupa batalie, ne-am tras sufletul. Au urmat volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare catre Osip Mandelstam, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis, romanul Copilaria lui Kaspar Hauser; in 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierduta; in 2021, volumul de poeme Adorabilii etrusci, iar in 2022, romanul Abraxas. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt, C.G. Jung, Anne Carson si Kaveh Akbar. La Editura Trei a mai aparut, in 2023, volumul de eseuri Centrul nu se mai sustine. Ceea ce ne desparte (scris impreuna cu Vasile Ernu).

Alte carti aparute la Editura Trei:

Clandestin

Mâini cuminți. Tot ce e greşit şi tot ce e frumos pe lume

Totul e în regulă în mine și în lume

Teoria tăcerii