Secolul extremelor

In cadrul unei vii si stralucitoare cronici cu introspectii neortodoxe si o analiza profunda, cunoscutul istoric englez Eric Hobsbawm dezvolta in cartea de fata un punct de vedere original in intelegerea secolului XX si a sperantelor legate de secolul urmator.

Lucrarea reprezinta, potrivit aprecierilor autorului, o scurta istorie a secolului XX, de la Revolutia din Octombrie 1917, care a inaugurat in istorie regimul comunist, pina la destramarea Uniunii Sovietice si darimarea zidului Berlinului ce au marcat incheierea unei epoci.

Hobsbawm considera ca perioada analizata de el se caracterizeaza printr-o violenta nemai intilnita in toata istoria omenirii, deoarece a fost pentru prima oara cind in cele doua razboaie mondiale lupta s-a dus nu pentru victorie, ci pentru nimicirea totala a adversarului, inclusiv a populatiei civile care a suferit pierderi mai mari decit cele de pe cimpurile de lupta.

Un alt motiv care l-a determinat sa considere actiunile din secolul nostru ca un virf al violentei consta in faptul ca in aceasta perioada au avut loc cele mai cumplite catastrofe generate de mina omului cum au fost: foametea din Uniunea Sovietica din anii '30, foametea din China lui Mao, catastrofele nucleare, precum si continua degradare a mediului inconjurator ce ar putea sa duca la modificari esentiale ale vietii pe Pamint, daca nu chiar la disparitia ei (diminuarea straturilor de ozon, incalzirea atmosferei datorita poluarii cu bioxid de carbon-efectul de sera etc).

Cartea, structurata in trei mari diviziuni cronologice: o epoca a catastrofei, epoca de aur si declinul, se constituie intr-o evaluare captivanta a secolului nostru, apartinind unui autor celebru pentru vigoarea scrisului, pentru aria de cuprindere si profunzimea analizelor sale stiintifice.

Elaborata din punctul de vedere al omului care crede in forta ratiunii si a stiintei, in posibilitatea de imbunatatire a situatiei omenirii, SECOLUL EXTREMELOR abunda in analize incisive, argumente imbatabile si judecati de valoare incitante.