Volum aparut la aniversarea a 90 de ani a autorului sub egida Bibliotecii Judetene „Octavian Goga” Cluj
Intentia de a „scoli” unul din copii, parintii o aveau de mai de mult, inradacinata si in niste amintiri de familie, pe linie paterna, dar cam pusa la incercare prin potriviri de peste vointe, de-un timp. Un gand mai mult al mamei. Fapt este ca prin arsitele unei intregi veri se progreseaza cu intocmiri de acte, cereri cu scris de mana si hartii dactilografiate, timbrate, de care se ocupa un alt parinte, fost primar, cunoscator in materie de drepturi „graniceresti”, care are si el un baiat de dat la liceu, convertibile si in burse scolare, ca in ani anteriori unei radicale schimbari, si stie mai bine pe la ce usi, mai mult inchise, e de batut. Finalizarea presupunea sa o rupi cu scoala primara, fara nici un regret. Respectiv, o sustragere din randul celorlalti fosti ortaci de iesire din copilarie, dintr-un sat, la condei si plastilina si stil, cu care a fost impartita o existenta parand pentru vecie dedicata numai malurilor unui rau, linistit ori repezit.
Dar fiindca vine vorba de rau, sa-i privesti mersul pe o harta, infiripat din munti pe care-i stii in cerul dinspre Bucovina, si sorocit – dupa o logodna cu firul altei ape, Sieul, si contopirea cu Somesul Mare, pentru o intalnire cu albia Tisei – incredintarii cursului galben al Dunarii si cerului albastru al Marii Negre, ocolului larg, prin Mediterana si Atlantic, al intregii lumii.
Nume proprii, umpland de-o alarma. Iar alegerea nu putea fi alta decat Nasaudul, orasul Scolilor graniceresti. Cuvantul se pronunta cu accentul pe a doua silaba, cu o sonoritate care insemna si ardoare, si teama, si deferenta, si familiaritate, valorile tonale ale vocalelor urzind o pronuntie surda, care cocheta cu o reprezentare a ceva vrajmasesc, dar si de halta pe un drum, cand va trebui sa fii cu ochii in patru. (Aurel Rau)
* * *
AUREL RAU s-a nascut in data de 9 noiembrie 1930. Absolvent al Facultatii de Litere (Filologie) a Universitatii Babes-Bolyai, din Cluj-Napoca (1953). Redactor al revistei Almanahul literar, din anul 1950, si de asemenea redactor al revistei Steaua, pe care o va conduce din 1959 pana in 2000. Membru al Uniunii Scriitorilor. A publicat carti de poezie, critica literara, eseuri, note de calatorie, traduceri si a ingrijit editii critice, consacrate unor scriitori romani contemporani, intre care: Ion Pillat, Poezii (1965); Lucian Blaga, Poezii (1966); Vasile Voiculescu, Poezii (1968). Volume de poezie publicate (selectiv): Focurile sacre, 1956; Jocul de-a stelele, 1963; Pe inaltele reliefuri, 1967; Turn cu ceas, 1971; Zeii asediati, 1972; Micropoeme si alte poezii, 1975; Cuvinte deasupra vamii, 1976; Miscarea de revolutie, 1985; Zodiac, 1991; Septentrion (colectia Biblioteca Pentru Toti), 1993; Gutui japonez (haiku-uri), 1996; Seara cu versuri in lectura autorilor, 1997; Piatra scrisa, 2002; Lucruri si stele (antologie), 2003; Poem ligur, 2007; O suta de sonete, 2011; Fantani si stele, 2016; Aliante, 2019. Carti de proza: Oameni de aer, 1968; Scoli I – un infinit, 2002; Ochiul de acvila, 2011; Apararea pasiva, 2011; Intre doua lumi, 2013. Literatura de calatorie: La marginea desertului Gobi, 1960; In inima lui Yamato, 1973; Grecia – calatorie incompleta, 1978. Carti de critica si eseistica literara: Elogii, 1968; False proze, 1972; Intalniri cu scriitori, 1977; Flori din cuvinte, 1980; Efigii, 1989; In povesti cu Ion Creanga, 1994; Andrei Muresanu, in rasaririle magicului, 1996 si 2016; Expo 99. De la Nicolae Olahus la Emil Cioran, 1999; Portrete la zile mari, 2000; Octavian Goga cenzurat, 2004; Scriitori, scris, carti, 2013; Cantece de stea. Articole aniversare Steaua, 2019. Traduceri din poeti straini: Antonio Machado (Poezii si poeme, 1964); Gheorghios Seferis (Poezii, 1965); Constantin Kavafis (Poezii, 1971 si 2006); Saint-John Perse (Poeme, 1969; Poeme alese, 1983; Opera completa, 2007); Alexandr Blok (Doisprezece, 1972). A mai publicat: Poeti francezi (o antologie cuprinzand sase secole de poezie, 1987); Matsuo Bashô (Note de drumetie, 1998); Cu Victor Hugo prin trei veacuri (22 de poeme, 2003); Poeti simbolisti francezi (antologie, 2015). Volume de poezie originala, traduse in alte limbi – in greaca: Poiisi, Atena, 1978; in germana: Auf diese Weise schlaf ich eingentlich weninger, 1980, traducator Franz Hodjak; in maghiara: A hóember, Budapesta, 1981, traducatori Lászlóffy Aladár si Lászlóffy Csaba; in spaniola: Tesoros, 2005, traducator Omar Lara. I s-a acordat Premiul Academiei Romane (pentru poezie) si Premiul Uniunii Scriitorilor (pentru traduceri). Detine si alte premii, inclusiv – de cateva ori – Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din Romania.
