Scoala de la Frankfurt se studiaza in universitatile si institutele de stiinte sociale de referinta de pe glob. Scrierile semnate de Horkheimer, Adorno, Marcuse, Fromm, Pollock, Benjamin, Neumann, Habermas au explorat lumea intr-o maniera proprie si profunda si au elaborat concepte si teoreme noi, ce nu pot fi ocolite de cel care doreste cunoastere. Pariul fundamental al Scolii – libertatea inalienabila si drepturile imprescriptibile ale fiintei umane sunt conditie sine qua non a unei vieti demne de om – i-a intretinut vigoarea. Critica, inclusiv fata de sine, a alimentat creativitatea si vigoarea unei scoli care implineste un secol de la formare. Parcurgerea scrierilor Scolii de la Frankfurt este un bun indicator al gradului de rafinare a interogatiilor dintr-o cultura. Sa intri in atingere cu incomodele intrebari pe care le pune, sa examinezi raspunsurile, sa le adopti sau sa le critici si sa inveti din analizele lor ramane profitabil. Pozitia generala a Scolii de la Frankfurt in constelatia ideologica a ultimului secol este aceea a unui liberalism periclitat, a unui „liberalism in situatie de granita”, concentrat asupra lamuririi destinului individului in istoria contemporana. Acesta a fost abordat cu mijloacele unei culturi mereu aduse la zi, temeinic stapanite si inovative. Tinta Scolii de la Frankfurt nu a fost urmarea unei traditii de gandire consacrate. Scoala nu a fost niciodata simplu epigon. Tinta ei suprema a fost lamurirea asupra vietii traite de oameni elaborand o filosofie noua. Andrei Marga
