Scenariul ca specie literara

Teoreticieni de film, scriitori sau profesionisti activi in lumea filmului au scris despre posibilitatea de a privi scenariul ca forma literara. George Garrett, poet si romancier, noteaza in introducerea unui volum de scenarii: „Aceasta remarcabila colectie de scenarii ar putea foarte bine sa reprezinte o veritabila manifestare a literaturii secolului 20”. Scriitorul Sam Thomas considera ca este important sa „recunoastem si sa admitem ca scenariul pentru film, in cele mai reusite forme ale sale, poate si ar trebui sa fie considerat literatura in aceeasi masura ca un roman sau o piesa de teatru de mare insemnatate”. Regizorul rus Andrey Tarkovsky afirma exact contrariul: „Nu privesc scenariul ca pe un gen literar. Intr‑adevar, cu cat un scenariu este mai cinematografic, cu atat mai putin poate pretinde un statut literar de sine statator, in maniera in care o piesa de teatru o poate face atat de des. Si noi stim ca in practica niciun scenariu nu a fost vreodata la nivelul literaturii”. Paul Schrader, scenarist la „Raging Bull” si „Taxi Driver”, celebrele filme regizate de Martin Scorsese, a insistat spunand ca „eu nu sunt un scriitor. Sunt scenarist, adica jumatate de regizor”. Iar regizorul suedez Ingmar Bergman admitea ca „Filmul nu are nicio legatura cu literatura”. In 1984, Gary Davis, teoretician de film, citat de Stevan Maras, scrie: „desi anumite sectii de critica si de literatura engleza incep sa studieze filmul dintr‑o perspectiva literara, nimeni nu prea stie ce sa faca cu scenariul”. 

In prezent, in continuare, subiectul nu a fost transat. Lucrand ca scenarist in Romania (am co‑semnat, alaturi de Oana Rasuceanu si Iulia Rugina, lungmetrajele Love Building, Alt Love Building si Breaking News, mediu metrajul Captivi de Craciun si scurtmetrajele Sa mori de dragoste ranita, Buna, Cristina! Pa, Cristina! si, cel mai recent, E. T. a fost aici, pentru care am semnat si regia) m‑am regasit deseori in discutii despre specificitatea scenariului si despre posibilitatea incadrarii acestuia in specia literara. Sentimentul meu, inainte de a incepe un demers academic in acest sens, a fost nu numai ca scenariul nu este o specie literara, dar ca marea majoritate a profesionistilor activi din industria filmului au aceeasi opinie. Abordand subiectul am inteles ca lucrurile sunt mult mai nuantate decat credeam, iar parerile de multe ori contradictorii despre aceasta tema, pertinente de fiecare parte, se datoreaza complexitatii problematicii discutate. Este scenariul o forma literara? este o intrebare la care teoreticienii, practicienii sau criticii de film au incercat sa raspunda inca de la aparitia acestei forme de text, iar un enunt categoric si unanim acceptat nu a fost pana acum formulat. Citind despre tema, am inteles ca din punctul de vedere al unui cineast subiectul este batatorit, iar caile posibile de parcurs reprezinta de fiecare data o fundatura. 

In lucrarea de fata imi doresc abordarea problematicii dintr‑o perspectiva noua, care nu a fost pana acum luata in calcul. Doi teoreticieni de film, Barbara Korte si Ralf Schneider, afirma  „Un text  poate fi considerat literatura sau nu ca urmare a felului in care el este  <> de comunitatea literara si de institutiile literare”. Teoreticienii de film au cercetat posibilitatea analizei unui scenariu din punct de vedere literar, dar tema nu a fost tratata in sens invers: din punctul de vedere al unui literat, scenariul privit ca specie artistica. Am absolvit Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale”, un mediu universitar unde se studiaza constant domeniul si unde, de altfel, si profesez, fiind lector universitar la sectia de scenaristica. Cu toate acestea, imi propun ca studiul de fata sa fie facut in sens invers: dinspre literatura inspre scenariu. Luand in calcul formatia mea de scenarist, cunostintele din domeniu pe care le‑am dobandit in urma mai multor ani de scriere de scenarii (o parte dintre acestea chiar publicate) si de predare a scenaristicii, imi propun sa gandesc precum un literat. Un cineast care isi propune un studiu dinspre literatura spre scenariu pentru a gasi noi nuante si perspective asupra unui subiect pana acum de cele mai multe ori abordat in sens invers.