Sapte zile, plus una. Mircea Mihaies in dialog cu Ilie Stepan

„Se poate trai fara compromis, fara sa te injosesti? Se poate, asa cum s-a putut si in comunism. Nu toti au facut compromisuri. Unii au facut compromisuri si au dus-o mai bine. Au avut avantaje. Se fac si azi compromisuri jenante, dizgratioase. Cum se poate face arta fara compromis? Simplu: facind arta in care crezi. Si stringind din dinti pentru ca nu ai banii pe care-i are X sau Y. Sigur ca as fi tentat sa-i spun unui tinar artist de azi sa mearga inainte si sa rupa norii. Daca se poate, asta trebuie sa faca. Dar fara nici un compromis. I-as sfatui pe tineri sa aiba verticalitate si sa incerce sa discute, dimineata, cu ei insisi. In intimitatea diminetii. Daca atunci cind te uiti in oglinda poti sa te privesti inseamna ca e bine. Trebuie sa stii sa renunti si sa urmezi drumul pe care ti-l propui. Drumul cel mai sanatos este cel in care faci ceea ce stii, atit cit stii sa faci. Acesta ar fi idealul. Urmeaza-ti drumul.” (Ilie Stepan)

Mircea Mihaies (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatura engleza si americana la Universitatea de Vest din Timisoara. Intre 2005 si 2012 a fost vicepresedinte al Institutului Cultural Roman. Redactor-sef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe in oglinda (1989); Cartea esecurilor. Eseu despre rescriere (1990); Femeia in rosu (1990, in colaborare cu Adriana Babeti si Mircea Nedelciu); Cartile crude. Jurnalul intim si sinuciderea (1995); Victorian Fiction (1998); Masca de fiere (2000); Atlanticul imaginar (2002); Scutul lui Perseu (2003); Viata, patimile si cintecele lui Leonard Cohen (2005); Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus in Statele Unite in 2014); Despre doliu. Un an din viata lui Leon W. (2009); Ultimul Judt (2011); Ce ramine. William Faulkner si misterele tinutului Yoknapatawpha (2012); Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist si visator (2014); Ulysses, 732. Romanul romanului (2016). A publicat sase volume in colaborare cu Vladimir Tismaneanu. Lucreaza la o biografie fictionala a personajului Molly Bloom.

Ilie Stepan (n. 24 noiembrie 1953), compozitor, ghitarist, instrumentist (vioara, pian, blockflöte, percutie, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor si producator de proiecte muzicale. Membru fondator si lider al grupurilor PRO Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation. Initiator, impreuna cu Horea Crisovan, al proiectului de ghitara acustica „Anotimpurile ghitarii”. A compus muzica pentru peste 100 de spectacole de teatru si peste 50 de filme documentare si de televiziune. Peste 1. 000 de concerte cintate in intreaga cariera, in diferite formule. In premiera in Romania, a realizat cu PRO Musica prima opera folk (Creanga de cires), primul concert rock in aer liber intr-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert rock in aer liber intr-un penitenciar (Timisoara, 2015). Primul muzician din Romania care, pe 20 decembrie 1989, a cintat (alaturi de Vasile Dolga) la Timisoara impotriva regimului dictatorial al lui Ceausescu. Este autorul cintecului „Timisoara”, considerat „Imnul Revolutiei Romane” de la Timisoara, devenit ulterior imnul municipiului Timisoara. Piesa sa „Sahul pacii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Sah pentru Copii si Tineret. Este membru de onoare al Societatii „Timisoara”, cetatean de onoare al municipiului Timisoara.