Biserica lui Hristos este cea mai mare zidire de optimism care a fost facuta pe pamant. Optimismul crestinismului nu constituie pur si simplu o teorie duhovniceasca, pentru ca este traita si fundamentata. Nu as putea sa ma numesc pe mine insumi crestin, daca nu as fi optimist. Si daca m-as numi crestin si nu as fi optimist, nu as fi un crestin sincer. Si voi toti in zadar va numiti crestini, daca voi nu sunteti optimisti. Crestinismul constituie cea mai mare cetate de optimism. Credinta, nadejdea si iubirea alcatuiesc impreuna optimismul. Numai optimismul ne mantuieste. Daca nu avem optimism, nu avem credinta. Pe chipul optimistului in fiecare zi se rasfrang razele soarelui, il incalzesc si ii lumineaza sufletul, in vreme ce chipul pesimistului ramane fara soare, iar drept rezultat, sufletul lui este rece si intunecat. Primul – cel optimist – vede florile in fiecare zi, in vreme ce al doilea – pesimistul – vede totul ca pe un loc murdar, plin de gunoaie. Nu poate sa existe nicio lucrare creatoare fara optimism. Fratilor, sa fim optimisti si sa avem credintain Dumnezeu. Exista Creatorul, Facatorul lumii si Parintele nostru. Gandul acesta sa fie temelia sau fundamentul optimismului nostru… Noi sa fim optimisti ca si crestini, pentru cain credinta noastra au gasit mangaiere chiar si cei mai deznadajduiti oameni. A fi cineva optimist inseamna sa traiasca si sa pretuiasca drept sau corect darul vietii.
