Rubla, locul fara umbra

Cu puterile mele de scriitor, am scris o carte despre Rubla, satul din care mai este in picioare o singura casa, cu un singur locuitor, supravietuitor al acelor vremi. Doresc acestei carti, dincolo de noima pentru care inca se mai citesc romane, sa fie un prim demers pentru ca tavalugul ignorantei si al ignorarii sa nu stearga de pe Campia Baraganului o ultima marturie a memoriei noastre colective din anii ’50. (Mariana Gorczyca)

Mariana Gorczyca a salvat Rubla printr‑o carte. Le revine altora responsabilitatea de onoare s‑o salveze si in situ. Atata cat mai este. (Viorel Marineasa)

Potrivit documentelor, in Rubla au fost deportati 246 de germani, 147 de romani banateni, 39 de basarabeni si bucovineni refugiati in Romania, 11 macedoneni, 19 turci si 8 sarbi. Multiculturalitatea Banatului fusese refacuta, prin cate un esantion etnic, in Rubla, una dintre cele 18 localitati ridicate de la zero, in 1951, in imensitatea Baraganului. In anii care s‑au scurs dupa „obsedantul deceniu”, satele acestea aproape ca au disparut in intregime. Am putea transfera toata vina pe regimul comunist, care nu avea niciun interes propagandistic in a pastra marturii atat de dureroase ale actiunilor sale. Ma tem insa ca nici dupa 1989 nu s‑a intreprins mare lucru in a salva casele ramase in picioare. (Mariana Gorczyca)

MARIANA GORCZYCA este scriitoare si jurnalista. Licentiata in Litere la Cluj si in Jurnalism si Comunicare la Sibiu, doctor in Filologie la Universitatea Babes-Bolyai. A debutat editorial cu placheta Versuri pentru pauza mare (2003). Publica la Editura Polirom, in colectia „Ego. Proza”, romanul in cheie postmoderna Cheful nu se organizeaza, vine de la sine (2005), si la Editura Casa Cartii de Stiinta, volumul Sa facem totul…, reviste literare si ideologie comunista (2007). In 2010, anul romanului romanesc postdecembrist, apare Cadenta pentru un mars erotic, roman nominalizat pentru Cartea anului de catre „Reteaua literara” si premiat la Zilele Prozei la Cluj si la Festivalul National de Proza „Liviu Rebreanu”. Cartea a fost tradusa in limba franceza de Ina Delaunay si publicata la editura pariziana Non Lieu, cu titlul Cadence pour une marche érotique. In 2013, apare romanul Parcurs, premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Cluj, tradus in limba maghiara de Gabriella Koszta, cu titlul Az utolsó ütés (Noran Libro Kiadó), iar in 2019, Dincoace si dincolo de tunel. 1945, tradus in germana de Beatrice Ungar, cu titlul Diesseits und jenseits des Tunnels. 1945 (Honterus Verlag).

Este prezenta in numeroase volume colective editate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor (sub coordonarea Irinei Petras), in antologii de proza scurta, precum si in antologia Transilvania, mon amour, cu poezii traduse in germana de Dieter Schlesak. Din 2015, a fost aleasa in Consiliul director al Centrului PEN Romania.