Cartea lui Teodor Brates nu este definitiv despre un lider ce a pierdut masura bunului-simt, ci este o lectie temeinica despre cum este posibil ca bunul nostru simt, simtul comun, sa cada atat de mult incat sa fie posibil delirul liderului. Urmariti dialogul celor care proveneau din diverse parti ale societatii, reprezentand diferite grupuri umane pe palierul puterii – fie ele si expresia unei viziuni societale suferinde la capitolul intemeiere si legitimitate – si veti constata fara efort ca liderul este epifenomenul logic al unui climat social asezat pe o acceptare, fie ea si tacita, dar fatal de tacita, care este cauza cauzelor oricarei situatii nefiresti. Posibilitatea liderului de a fi exclusiv produsul impulsurilor lui naturale nu vine decat prin poarta larg deschisa de adormirea simtului comun si de cedarile de la bunul-simt.
Marin Dinu
