Carpatii reprezinta marea unitate care se impune printr-o mare complexitate ca alcatuire, plamadire, evolutie si raportari cu toate regiunile din tara noastra. De aici multitudinea de sisteme generale, regionale, locale care se reflecta in tot atatea peisaje inedite ce-au starnit interes si angajeaza permanent un numar tot mai numeros de „cautatori” ai cunoasterii si explicarii sensului diverselor laturi oferite de acestea. Ca urmare, Carpatii au reprezentat mai intai spatiul de investigatie stiintifica pentru geografi, geologi, naturalisti, sociologi, etnografi, istorici etc. pentru care elementele generate de cadrul natural s-au ingemanat cu cele impuse de prezenta si activitatile umane proces prin care a rezultat o simbioza milenara a trairii, statornicirii si apararii unui teritoriu care-i cuprind impreuna in dealurile si campiile limitrofe. Lor li s-au adaugat scriitori, artisti plastici, constructori, arhitecti, muzicieni etc. care au creat lucrari de valoare in concordanta cu ceea ce au receptionat cu gandul si cu sufletul din nestematele acestor munti.
Geografii insa de departe au fost si sunt tot mai interesati in realizarea de investigatii stiintifice profunde orientate atat in analiza elementelor componentelor de mediu cat si in cunoasterea Carpatilor pe ansamblu sau pe unitati regionale ca sisteme bine definite. Exista o anumita diferentiere in timp dar si spatial in orientarea domeniilor si a directiilor de abordare cu reflectare in profunzimea intelegerii si a conceperii de explicatii plauzibile. Incepand cu finalul sec. al XIX‑lea studierea problemelor legate de relieful Carpatilor a concentrat cei mai multi geografi, atentia lor fiind directionata pe cunoasterea evolutiei lor bazata pe urmarirea suprafetelor de nivelare, prezentarea reliefului glaciar si emiterea de ipoteze referitoare la geneza unor defilee din cuprinsul unor vai partial sau total transversale. Acestea au reprezentat pe de o parte un raspuns firesc la teme similare abordate pe plan international mai ales in alte sisteme montane europene (cu predilectie in Germania, Franta), iar pe de alta dorinta studierii unor situatii regionale inedite din Carpati. Ca urmare, geografilor straini (Emm. de Martonne, J. Cvijic, L. Sawicki, I. Pawlovski etc.) li s-au atasat la inceputul sec. al XX‑lea geologi si geografi romani care au realizat primele lucrari de referinta. Perioada interbelica se va remarca pe de-o parte prin sporirea numarului de lucrari privind geografia Carpatilor intre care unele ca teze de doctorat si articole de sinteza valoroase (V. Mihailescu, G. Valsan, T. Morariu, M. David, N. Al. Radulescu, D. Burileanu, N. Orghidan, N. Popp), unele publicate in reviste de prestigiu sau prezentate la reuniuni stiintifice nationale si internationale, iar pe de alta parte inceputul afirmarii contributiilor in climatologie (monografii ale unor statiuni balneare) toponimie si etnografie (I. Conea, R. Vuia), hidrologie in analiza asezarilor etc. Dupa 1960 studiile asupra Carpatilor vor implica toate domeniile geografice, iar problematica va fi nu numai extrem de diversificata, dar va avea deopotriva trei caracteristici – profunzimea abordarii prin cercetare si demonstratii, legatura permanenta intre aspectele teoretice si practice si o multitudine de corelatii in sistem. Multe sunt teze de doctorat (de geomorfologie, limnologie, climatologie, hidrologie, geografie umana si economica, geografia turismului etc.) cu referinta la unitati geografice montane sau in care este cuprins si o parte din acestea, apoi cursuri, enciclopedii, tratate, un numar foarte mare de articole publicate in tomuri speciale sau in reviste de specialitate etc. – toate impunand o cunoasterea temeinica a Carpatilor dar si o baza reala pentru noi investigatii menite sa raspunda necesitatilor vitale ale inceputului de mileniu. De multe ori analizelor stiintifice li s-au adaugat minunate pagini de poezie si descrieri destinate celor mai pitoresti locuri din Carpati realizate nu numai de scriitori dar si de geografi (G. Valsan, I. Simionescu, V. Tufescu etc.).
Scrierea volumului de fata si a celor care urmeaza se doreste a indeplini cateva cerinte – punerea in evidenta a ideilor importante ce definesc sistemul geografic al Carpatilor romanesti ca parte semnificativa a celui mai extins lant montan al Europei si care de-a lungul anilor au fost evidentiate in diverse lucrari; prezentarea Carpatilor atat ca sistem geografic distinct dar si in stransa corelare genetica, evolutiva cu cele limitrofe; intelegerea caracteristicilor definitorii dar si particulare ale elementelor fiecarui component nu numai prin prisma desfasurarii in timp si la nivel de unitati cu marime variabila dar si a incatenarii lor in sistem; reflectarea sistemelor geografice prin peisaje specifice care redau interdependenta, statornicia diferentiata intre mediul natural si presiunea antropica; aprecierea corecta a locului fiecarui component geografic in asigurarea potentialului local si regional al resurselor inclusiv in determinarea favorabilitatii sau restrictionarii valorificarii prezente si in perspectiva a lor; redarea grafica si cartografica a unora din contributiile semnificative ale diversilor cercetatori ai spatiului montan.
Volumul deosebit de bogat de informatii privind Carpatii a impus inscrierea lui in patru tomuri distincte. In cel de fata dorim sa realizam o radiografie geografica pentru intregul sistem montan romanesc plecand de la pozitionarea in ansamblul european, formarea lui in etape si faze distincte, specificul modelarii si reliefurilor realizate, caracteristicile de baza de natura climatica, hidrologica, biopedogeografica, vechimea si continuitatea locuirii Carpatilor ca rezultat al ingemanarii favorabile a factorilor naturali cu dezvoltarea unui specific mintal, valorificarea in timp a resurselor si realizarea uni tip de economie complexa, dar diferentiata regional etc.
Celelalte volume sunt destinate fiecarei unitati carpatice. Dorim ca acestea sa reflecte cat mai bine specificul geografic al unitatilor reprezentative bine conturate, rezultat din analiza contributiilor celor care le-au studiat.
In demersul nostru ne-am bazat atat pe cunoasterea unui fond de informatii extrem de bogate din care am preluat ceea ce era reprezentativ si apoi pe experienta proprie dobandita in peste patru decenii de investigatii in majoritatea unitatilor montane.
Prin continutul bogat in informarea si structurarea ideilor consideram ca s‑a reusit un pas semnificativ in aprofundarea cunoasterii acestui sistem montan european, situatie care ne permite sa-l recomandam atat geografilor (profesori, studenti, elevi) cat si tuturor celor cu aspiratii in descifrarea tainelor Carpatilor fie ca sunt geologi, biologi, sociologi, etnografi, istorici etc.
Suntem incredintati ca parcurgerea filelor acestor volume va conduce la intregirea cunoasterii ansamblului geografic numit pe drept cuvant „cetatea de piatra a pamantului romanesc” sau „Corona muntium” prin rolul pe care l-a avut in formarea si evolutia milenara a poporului nostru precum si organizarea si ierarhizarea sistemelor de medii din tara noastra.
Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ
