General | |
---|---|
Year | 2024 |
Others | |
Identification | |
ISBN-13 | 9786303032504 |
Format | |
Pages | 240 |
Revolutie cu un pai – Masanobu Fukuoka
38,40 lei
Revolutie cu un pai: O introducere in agricultura naturala / The One-Straw Revolution: An Introduction to Natural Farming de Masanobu Fukuoka este un manifest pentru intoarcerea la agricultura organica, dar si o lectura interesanta despre dieta, sanatate, valori culturale si limitele cunoasterii umane. Altfel spus, aceasta este o carte despre agricultura care te poate inspira, tocmai fiindca nu vorbeste doar despre agricultura.
Opinia lui Masanobu Fukuoka este ca oamenii trebuie sa adopte un stil de viata natural, pentru ca altfel, nu pot exista nici agricultura naturala si nici alimentele naturale. Putand fi numita la fel de bine „Zen si Arta agriculturii” sau „Micuta carte verde”, cartea lui Fukuoka, publicata pentru prima data in anul 1978, reflecta deopotriva increderea profunda a autorului ei in echilibrul lumii naturale, dar si o intreaga filozofie de viata in centrul careia se afla ideea reintoarcerii la natura. Prin urmare, in conceptia lui, cele mai bune forme de agricultura trebuie sa oglindeasca legile naturii.
Masanobu Fukuoka (1913 – 2008) s-a specializat in microbiologie la Yokohama, devenind specialist in bolile plantelor. La 25 de ani, in urma unei revelatii traite intr-o dimineata, a ajuns la concluzia ca „In aceasta lume nu exista absolut nimic…”. Apoi si-a dat demisia din postul de cercetator si s-a intors in satul sau natal hotarandu-se sa testeze veridicitatea metodei sale agricole de „a nu face nimic”. Teoria lui era ca culturile cresc singure si ca oamenii nu ar trebui sa intervina. Insa prima lui incercare, pe livada de mandarine a tatalui sau, a fost un esec total, ducand la uscarea completa a acesteia. Cartea de fata a fost scrisa la 61 de ani, dupa ce Fukuoka practicase agricultura naturala timp de mai bine de 30 de ani cu rezultate exceptionale. In paginile ei autorul a imbinat abil ideile sale despre natura si viata cu principiile unei agriculturi naturale bazate pe filosofia de a nu face nimic.
„La aceasta ferma, noi practicam agricultura de tip „nu face nimic” si mancam cereale, legume si citrice integrale, delicioase. Exista satisfactie si sens intr-o viata traita aproape de sursa lucrurilor. Viata este cantec si poezie.
Fermierul a devenit prea ocupat in momentul in care oamenii au inceput sa cerceteze lumea si au hotarat ca ar fi „bine” daca ar face asta sau cealalta. Toate eforturile mele de cercetare s-au indreptat inspre a nu face asta sau cealalta. Acesti 30 de ani m-au invatat ca fermierii ar fi fost mai castigati daca nu ar fi facut aproape nimic.
Cu cat oamenii fac mai multe, cu cat societatea se dezvolta mai mult, cu atat apar mai multe probleme.
Devastarea din ce in ce mai alarmanta a naturii, epuizarea resurselor, tulburarea si dezintegrarea spiritului uman, toate au fost cauzate de incercarea omenirii de a realiza ceva. La inceput, nu exista niciun motiv pentru progres, si nimic ce trebuia facut. Am ajuns in punctul in care nu mai avem nimic de facut decat sa determinam o „miscare” care sa nu mai determine nimic.” (Masanobu Fukuoka, Revolutie cu un pai)
Intentia lui Fukuoka de a dezvolta o metoda agricola de tipul „nu face nimic” a avut ca scop usurarea muncii in vederea obtinerii roadelor pamantului. „Ce ar fi sa nu fac asta?, Ce ar fi sa nu fac aia?” – acesta era modul lui de gandire. In cele din urma, a ajuns la concluzia ca nu era nevoie sa are, sa imprastie ingrasamant, sa faca compost, sau sa foloseasca insecticid, pentru ca de fapt exista foarte putine practici agricole care sunt cu adevarat necesare. Dar mai ales, pentru ca a constatat ca acoperirea campului cu un strat de paie cu sase luni inainte de a-l semana putea tine locul tuturor practicilor agricole amintite mai sus.
„Umanitatea trebuie sa inceteze sa-si satisfaca dorinta pentru posesiuni materiale si castig personal si sa se indrepte in schimb spre o constientizare spirituala.” – Masanobu Fukuoka, Revolutie cu un pai
Fukuoka sustine ca agricultura naturala se naste din sanatatea spirituala a individului. El considera ca vindecarea pamantului si purificarea spiritului uman sunt unul si acelasi proces si propune un stil de viata si de agricultura care creeaza contextul propice pentru desfasurarea acestui proces. El a devenit astfel principalul purtator de cuvant al revolutiei agricole din Japonia, iar de la publicarea volumului „Revolutie cu un pai”, in octombrie 1975, interesul pentru agricultura naturala s-a raspandit rapid printre japonezi.
Agricultura naturala despre care vorbeste Masanobu Fukuoka in aceasta carte nu are nevoie de utilaje si substante chimice. De asemenea, metoda lui inseamna sa nu se are pamantul, sa nu se inunde campurile de orez in sezonul de crestere, sa nu polueze si sa nu foloseasca combustibili fosili. Si totusi, prin aceasta metoda au luat nastere unele dintre cele mai productive ferme din Japonia.
Din cartea de fata vei afla:
Cele 4 principii ale agriculturii naturale:
1. FARA CULTIVARE, adica fara arat sau intoarcerea brazdei. Odata ce pamantul nu mai este arat, numarul buruienilor descreste rapid. De asemenea, soiurile de buruieni de pe un anumit teren se schimba. Daca se practica masuri blande, precum imprastierea paielor si cultivarea trifoiului, in loc sa se foloseasca substante chimice artificiale si utilaje, atunci mediul isi revine la echilibrul natural si chiar si cele mai incapatanate buruieni pot fi tinute sub control.
2. FARA INGRASAMINTE CHIMICE sau compost preparat. Daca natura este lasata in pace, solul devine mai fertil. Ramasitele organice ale plantelor si animalelor se acumuleaza si sunt descompuse la suprafata de bacterii si ciuperci. Cu ajutorul apei de ploaie nutrientii sunt transportati in profunzimea solului, unde devin hrana pentru microorganisme, rame si alte animale mici. Radacinile plantelor ajung in straturile profunde ale solului si aduc nutrientii inapoi la suprafata.
3. FARA PLIVIRE prin plugarit sau prin folosirea ierbicidelor. Daca intregul camp este acoperit cu paie imediat dupa recoltare, germinarea buruienilor se opreste brusc. O alta metoda de a combate proliferarea buruienilor este de a semana trifoi alb odata cu cerealele, ca acoperamant pentru sol.
4. FARA DEPENDENTA DE CHIMICALE. Inca mai exista oameni care considera ca, in momentul in care nu mai folosesc substante chimice la stropirea pomilor fructiferi si a culturilor, acestea se vor vesteji sub ochii lor. Insa, adevarul este ca, prin utilizarea acestor substante chimice, oamenii au creat, fara sa isi dea seama, conditiile care au transformat aceasta teama nefondata in realitate.
Spre surprinderea tuturor, folosind aceste principii, Masanobu Fukuoka a reusit sa cultive orez, orz si secara pe terenuri acoperite de trifoi si buruieni tot timpul anului. In plus, paiele de orez pe care le imprastie pe camp in fiecare toamna se dovedesc a fi solutia ideala pentru a crea un sol hranitor pentru plante, intrucat, acestea se transforma dupa descompunere intr-un cernoziom bogat.
Fukuoka a locuit pe insula Shikoku din sudul Japoniei, intr-un climat subtropical unde principalele culturi erau orezul si mandarinele. Anul agricol al lui Fukuoka nu este unul liniar ca in agricultura industriala, unde acesta incepe cu pregatirea pentru plantare si se incheie cu recoltarea. In agricultura naturala practicata de Fukuoka anul agricol incepe in aprilie / mai cu plantarea semintelor de orez printre secara si orzul deja crescute, impreuna cu cateva seminte de trifoi. Trifoiul actioneaza ca un ingrasamant natural pentru tinerele plante de orez. In luna mai, secara si orzul sunt deja mature, prin urmare, imediat dupa semanarea orezului, secara si orzul sunt recoltate manual, conform metodei lui Fukuoka. Ulterior paiele de secara si de orz sunt presarate inapoi pe camp cu putin gunoi de grajd pentru a ajuta la descompunerea acestora si a actiona ca un ingrasamant suplimentar pentru orez. In plus, paiele impreuna cu trifoiul ajuta la combaterea cresterii buruienilor, ceea ce corespunde perfect principiilor agriculturii practicate de Fukuoka care respinge total folosirea pesticidelor si chimicalelor.
In luna octombrie se desfasoara ultima etapa a lucrarilor agricole conform sistemului dezvoltat de Fukuoka. Acum se planteaza secara de iarna sau orzul printre plantele de orez aflate la maturitate. La putin timp dupa aceasta etapa, se recolteaza orezul, tot manual, si se imprastie paie peste rasadurile de cereale de iarna. In lunile de iarna se lucreaza putin pe camp, urmatorul ciclu agricol incepand in primavara. Iar daca va intrebati cum a reusit Fukuoka sa impiedice ca semintele semanate pe camp sa nu fie mancate de daunatori, ei bine, aflati ca metoda lui este cat se poate de ingenioasa. El inveleste semintele in granule mici de argila inainte de semanare. Stratul de argila se descompune treptat in conditii umede, permitand astfel semintelor sa germineze.
Aceleasi principii sunt aplicate de Fukuoka si in privinta cultivarii fructelor si legumelor dupa metoda naturala. De fapt, in privinta legumelor Fukuoka a facut un pas mai departe chiar, cultivand legumele ca plante salbatice sub pomii din livada si sub versantii muntilor.
Fukuoka este de parere ca pentru a cultiva legume in curtea din spatele casei este suficient sa stii sa cultivi legumele potrivite la momentul potrivit, pe un sol cu ingrasamant si compost organic. Fukuoka iti ofera aici toate informatiile de care ai nevoie in acest sens. Vei afla asadar cand e momentul potrivit sa plantezi fiecare leguma, cum sa procedezi cu semintele legumelor care germineaza mai greu, ce efect uimitor are trifoiul alb pentru gradina ta de legume sau de ce e bine sa se amestece semintele de legume cu cele de plante aromatice.
Cu toate ca ideea unei agriculturi in care nu se utilizeaza ingrasaminte artificiale, pesticide sau erbicide incanta pe foarte multa lume, faptul ca acest tip de agricultura este in mare parte dependent de munca manuala face ca sistemul sa nu fie sustenabil in majoritatea fermelor din cauza costurilor foarte mari si a provocarii de a gasi muncitori dispusi sa presteze o astfel de munca.
Potrivit lui Fukuoka, sursa principala a poluarii apei din Japonia sunt substantele chimice folosite in agricultura. Solutiile simple propuse de Masanobu Fukuoka, cum ar fi un strat de paie asternut pe camp si cultivarea de trifoi, nu polueaza. Ele sunt eficiente deoarece elimina sursa problemei. Solul are astfel suficienti nutrienti pentru a asigura cresterea orezului si a cerealelor de iarna pe acelasi camp ani la rand. Mai mult decat atat, terenurile care au fost deja afectate de cultivare sau de utilizarea substantelor chimice pot fi reabilitate in mod eficient prin aceasta metoda. Insa pana cand credinta moderna in solutiile tehnologice nu va fi zdruncinata, fenomenul poluarii va continua sa ia amploare.
Asadar, din aceasta carte vei afla:
metode de fertilizare naturale, care nu polueaza;
cum sa scapi de buruieni si de paraziti fara erbicide si chimicale;
cum sa invelesti semintele de orez (sau alte plante) in granule mici de argila inainte de semanare pentru ca acestea sa nu putrezeasca in pamant;
care sunt beneficiile paielor pentru fertilitatea solului;
cum se prepara cel mai simplu compost din paie si gainat;
cum poti scapa de vrabii si buruieni cu ajutorul paielor.
Dar si:
– cate substante chimice sunt injectate in fructe astazi din simplul motiv ca oamenii isi doresc fructe mai colorate si mai mari;
– ca nu ar trebui sa fim suspiciosi atunci cand vedem fructe si legume naturale vandute la preturi mici, pentru ca fructele naturale pot fi produse cu un minimum de costuri si efort, de aceea ar trebui vandute la cel mai mic pret;
– parerea autorului cu privire la motivele pentru care agricultura comerciala va esua;
– care sunt cele mai benefice alimente, atat pentru om cat si pentru mediul inconjurator;
– ce beneficii au pentru corpul uman unele insecte si alte alimente considerate de om neatragatoare;
– care va fi adevarata cauza a unei posibile viitoare crize alimentare si cand se va produce aceasta;
– de ce ar fi ideal ca oamenii sa fie 100% fermieri;
– de ce agricultura ar trebui sa fie un mod de viata si cum ii poate ajuta ea pe oameni sa aiba o viata mai bogata din punct de vedere spiritual, sa se bucure de mai mult timp liber si sa aiba parte de o viata mai plina de satisfactii;
– de ce munca nu ar trebui sa fie munca asa cum o definim in mod normal, ci ar trebui sa insemne sa facem doar ceea ce trebuie facut pentru a ne satisface nevoile zilnice;
– cum poti avea o dieta naturala atunci cand traiesti din propria gradina si ce poti manca din ea in fiecare sezon;
– de ce alegerea hranei rafinate, in defavoarea hranei naturale, reprezinta drumul propriei distrugeri pentru omenire;
– care sunt cele 4 mari categorii de diete la nivel global, si care este varianta cea mai buna pentru fiecare dintre noi;
– de ce apar bolile si care e cea mai simpla cale de a le combate;
– ce a determinat devastarea din ce in ce mai ampla a naturii, epuizarea resurselor, tulburarea si dezintegrarea spiritului uman si ce ar trebui sa facem pentru a ne intoarce la starea de dinainte;
– de ce continuam sa folosim fertilizatorii, ierbicidele, insecticidele, utilajele, din moment ce niciuna dintre acestea nu sunt necesare, decat daca se creeaza conditiile in care utilizarea lor devine necesara.
In final, te invit sa meditezi la acest scurt fragment din carte, si, de ce nu, sa pornesti propria ta revolutie a firului de pai in gradina ta, sau poate, pe un teren mai mare:
„In timp ce calatoream spre Tokyo si priveam pe geamul trenului de Tokaido, am observat cum se transformase zona rurala din Japonia. La vederea culturilor de iarna, al caror aspect s-a schimbat complet in zece ani, am simtit o furie pe care nu o pot exprima. Vechile peisaje care aveau in centru campuri ingrijite de orz verde, mazariche chinezeasca si rapita inflorita au disparut. In locul lor, se pot vedea gramezi de paie pe jumatate arse, care sunt lasate sa putrezeasca in ploaie. Neglijarea paielor e dovada dezordinii care guverneaza agricultura moderna. Sterilitatea acestor campuri reflecta sterilitatea spiritului fermierului. Contesta responsabilitatea liderilor guvernamentali si indica absenta unei politici agricole intelepte.
Ce ar mai zice oare la vederea acestor campuri pustii cel care, in urma cu cativa ani, vorbea despre o „moarte blanda” a cerealelor de iarna, de „moartea lor pe marginea drumului”? In fata acestui tablou sumbru al campurilor din Japonia pe timp de iarna, nu mai pot ramane calm. Cu acest fir de pai, eu, de unul singur, voi incepe o revolutie!
Tinerii care ma ascultasera in tacere radeau acum zgomotos.
– Revolutia unui singur om! Haideti sa luam maine un sac mare de seminte de orz, orez si trifoi, sa pornim la drum cu el in spate, ca Okuninunshi-no-mikoto, si sa semanam toate campurile din Tokaido.
– Asta nu e revolutia unui singur om, am ras eu, este revolutie cu un singur pai!”