Numărul 1-2/2023 al revistei ARHITECTURA este dedicat fluviului Dunărea.
„Cu o lungime variind, în funcție de sursă, între 2.850 și 2.860 de kilometri, Dunărea este al doilea fluviu ca lungime de pe continent (după Volga). În anii secetoși, Dunărea nu adună suficientă apă la origine, izvoarele sale deplasându-se spre aval. În plus, prin depunerea de aluviuni la gurile sale, fluviul înaintează permanent în mare, de unde și diferențele de lungime de la o sursă bibliografică la alta. Este cel mai lung fluviu al Uniunii Europene și singurul care curge de la vest la est. Peste 2.400 de kilometri din lungimea sa totală sunt, sub o formă sau alta, navigabili.
Dunărtea străbate nu mai puțin de zece țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, trecând prin patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Este singurul fluviu din lume care realizează performanța asta! Bazinul său hidrografic, adică suprafața de teren de pe care își adună afuenții, este încă și mai vast, depășind 800.000 km pătrați. Include afluenți din alte 9-10 țări (Italia, Elveția, Cehia, Polonia, Slovenia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia, Albania, respectiv Kosovo, care însă nu e recunoscut ca atare de toate țările europene), fiind practic cel mai «internațional», cel mai «cosmopolit» fluviu de pe planetă.
Exisăt și un dezavantaj major al acestei poziții privilegiate – orice eveniment care afectează apele din acest imens areal (o poluare accidentală a unui râu, de exemplu) se poate transmite, direct sau mai pe ocolite, până în Delta Dunării.”
