Reportajele mele. 1927-1938

Antologie, editie ingrijita, note si postfata de Lisette Daniel-Brunea

Unul dintre cei mai buni reporteri din perioada interbelica, supranumit „printul reportajelor”, F. Brunea-Fox a marcat istoria presei romanesti prin celebre articole precum „Cinci zile printre leprosi”, „Ali Kadri, «Sultanul» din Ada Kaleh” si „Trenul-fantoma”, incluse in cartea de fata. O marturie in acelasi timp simpla si profunda, realista si plina de compasiune, despre viata celor aflati la periferia societatii.

„O lume intreaga de dezmosteniti ai soartei, toti cei care n-aveau dupa ce bea apa, toti cei de pe treptele tribunalului, toti cei pe care ii astepta spitalul sau puscaria, toata suferinta si mizeria Capitalei si a provinciei si-au gasit ecou in scrisul acestui mare, neobosit si generos reporter. […] Oricit si oriunde se va vorbi despre reportaj, va trebui sa se spuna ca Brunea-Fox a pus piatra de temelie a reportajului romanesc. O istorie a presei romane – a gazetelor care apar in fiecare dimineata si sint citite, cind e cazul, pe nerasuflate, dimineata – va trebui sa-i inchine un capitol intreg, asa cum istoriile literaturii romane inchina capitole intregi lui Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu.” (Geo Bogza)

F. Brunea-Fox (pseudonimul literar al lui Filip Brauner, 1898-1977) s-a nascut la Roman, intr-o familie de intelectuali evrei din Chisinau. In timpul Primului Razboi Mondial, familia s-a mutat la Iasi, unde Brunea-Fox a urmat liceul. A debutat in presa la 19 ani, in revista Arena, iar ulterior a fost redactor la ziarele Dimineata (1925-1937) si Adevarul (1932-1937) si a semnat articole in publicatii precum Cuvintul liber, Romania libera, Viata Romaneasca, Jurnalul de dimineata, Lupta, Reporter, Curierul Israelit. De acelasi autor: Memoria reportajului (1985), Hirca piratului. Peisaje dunarene (1957), Orasul macelului. Jurnalul rebeliunii si crimelor legionare (1944).