Poluarea atmosferei reprezintă una dintre cele mai mari provocări de mediu cu care se confruntă întreagă comunitate internațională în ultimele decenii; dat fiind caracterul universal, global, al atmosferei, efectele poluării au impact direct asupra oricărei ființe umane.
În acest context, lucrarea Regimul juridic internațional al protecției atmosferei analizează întregul spectru al regimului juridic al atmosferei, pornind de la definiția doctrinară a acesteia și necesitatea unor delimitări față de alte concepte (precum cele de spațiu aerian, respectiv spațiu cosmic) și parcurgând bogata jurisprudență internațională, cu precădere cea europeană, care se remarcă prin diversitate și complexitate: de la cauze interne care au revoluționat manieră în care era privită până la acel moment posibilitatea instanțelor naționale de a contribui la aplicarea dispozițiilor internaționale referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (Urgenda c. Olandei), până la hotărârile CEDO ce privesc problematica existenței unui drept fundamental al omului la un mediu sănătos și, implicit, la o atmosferă nepoluată.
Ce reprezintă atmosfera din punct de vedere juridic? Care este relația dintre state cu privire la aproprierea atmosferei? Poate există un drept asupra atmosferei? Cine ar fi titularul unui asemenea drept? Care sunt vulnerabilitățile regimului juridic internațional al schimbărilor climatice și cum pot fi înlăturate aceste neajunsuri? Ce este proprietatea de mediu și cum determină aceasta statutul legal al atmosferei?
Iată doar câteva dintre întrebările la care lucrarea Regimul juridic internațional al protecției atmosferei oferă răspunsuri interesante și argumentate, după o analiză aprofundată, pluridisciplinară asupra conceptului de atmosfera și a regimului juridic al acesteia, invitând, totodată, la discuții cu nebănuite implicații practice pe o temă prea puțin cunoscută și, aparent, lipsită de atractivitate.
