„Cristian Pașcalău pornește firesc de la concepția lui Blaga privind genul enigmistic, față de care teoreticianul «metaforelor tabuizante» are o clară atitudine critică. Autorul procedează cu justețe spre dezamorsarea tensiunilor dintre poziția blagiană și imperativele necesar riguroase ale cadrului științific, printr-o soluție teoretică originală, precum cea a situării cazurilor de tabuizare ca posibile adăugiri la inventarul de funcții textuale enumerate de Coșeriu. Traseul soluției presupune deci o rediscutare a principiilor legate de lingvistica textului ca hermeneutică a sensului. Între meritele cărții, semnalez nuanțatele glosări ale diverselor viziuni asupra conceptelor invocate, precum și opțiunile profund justificate, care relevă, dincolo și împreună cu acest remarcabil aparat critic, forța teoretic-analitică a autorului, puterea și finețea de-a pune în discuție concepte și poziții în numeroase puncte nodale ale tezei, intențiile și inserțiile de originalitate, de creativitate interpretativă, în genere, și, nu în ultimul rând, distincția demersului analitic, în favoarea exactității.” (Rodica MARIAN)
