Proiectarea didactica in invatamantul prescolar

Lucrarea Proiectarea didactica in invatamantul prescolar se autopropune ca un instrument de lucru alternativ pentru educatoare, ca un ghid pentru practica educationala inovatoare, in acord cu principiile proiectarii si organizarii curriculare a invatarii.

In ultimii 10 ani se incearca promovarea unui invatamant centrat pe aspectul formativ al procesului didactic (competente, capacitati, comportamente, atitudini valori), dar experienta ne-a dovedit ca prea multi slijitori ai scolii nu si-au clarificat inca notiunile si conceptele cu care se opereaza in pedagogia reformei.

Avizata MEC. Integrarea efectiva a gradinitei in sistemul scolar presupune realizarea unei legaturi functionale de continuitate intre activitatea din gradinita si prima clasa a scolii primare. Aceasta implica analiza atenta a principalelor componente ale procesului educational din cele doua trepte de invatamant: obiective psiho-pedagogice, continuturi, strategii didactice, metode si procedee, mijloace didactice, forme de organizare, relatia pedagogica, evaluare.

Pentru rezolvarea stiintifica a raportului de continuitate dintre educatia prescolara si cea scolara, pentru ameliorarea eventualelor discontinuitati si trecerea cu usurinta a 'pragului afectiv' dintre gradinita si scoala, este necesara o cunoastere riguroasa a particularitatilor varstei cu care se lucreaza, dar si a varstelor vecine pentru a se sti de unde este luat copilul si unde trebuie dus. Aceasta rezulta din interactiunea dintre dezvoltare si invatare in cadrul procesului didactic care trebuie sa anticipeze dezvoltarea psihica, sa vizeze intotdeauna un nivel imediat superior al functiilor psihice – 'zona proximei dezvoltari'.

Din aceasta perspectiva cerintele debutului invatamantului primar trebuie sa coincida cu finalitatile invatamantului prescolar, ceea ce impune o viziune pedagogica unitara a educatorilor din cele doua trepte de invatamant vecine (vezi Niculescu R., M., Pedagogie prescolara, 1995, p. 100-120).

Este important ca factorii educationali din gradinita sa constientizeze necesitatea asimilarii si promovarii in practica a unor norme metodologice, stiintifice, psihopedagogice de elaborare si desfasurare a programului educativ consacrat realizarii efective a maturizarii intelectuale si socio-relationale a copilului candidat la activitatea de tip scolar.

In ultimii 10 ani se incearca promovarea unui invatamant centrat pe aspectul formativ al procesului didactic (competente, capacitati, comportamente, atitudini, valori), dar experienta ne-a dovedit ca prea multi slujitori ai scolii nu si-au clarificat inca notiunile si conceptele cu care se opereaza in pedagogia reformei.

Problematica implicata in actul proiectarii, organizarii si desfasurarii activitatii didactice din gradinita ramane in continuare un labirint greu de descifrat pentru simplul fapt ca nu reusim sa transferam teoria in practica si sa hranim ipotezele teoretice cu argumente rezultate din practica.

Lucrarea constituie etapa finala a unui studiu inceput din anul 1995, ce ofera o alternativa coerenta din punct de vedere psihopedagogic, prin posibilitatea urmaririi etapelor de formare a competentelor, capacitatilor, comportamentelor, atitudinilor pe parcursul unei unitati instructionale (capitol, tema), a unui ansamblu disciplinar (arie curriculara) si domeniu de cunoastere (domeniul de referinta al stiintelor si artelor: limba si literatura, matematica, biologie, stiinte sociale, muzica, arte plastice etc.) Modelul curricular de proiectare centrat pe competente, priceperi, deprinderi, abilitati, reprezinta un algoritm de ordonare si sistematizare a unitatilor de invatare (obiectiv de referinta + unitate de continut) intr-o succesiune ce tine de logica interna a stiintelor si a psihopedagogiei, lasand libertate deplina cadrului didactic sa-si aleaga strategia didactica (euristica, algoritmica, experimental faptica, bazata pe joc).

Unitatile de continut sunt organizate integrat cu posibilitatea realizarii legaturilor interdisciplinare intre arii curriculare si disciplinedidactice. Ordonarea lor intr-un algoritm logic trebuie inteleasa ca o strategie de descifrare si decodificare a continuturilor invatarii – problematulbure la ora actuala in invatamantul prescolar.

Proiectul algoritmizat nu trebuie inteles ca o modalitate de incorsetare a spititului creator al educatoarei, ci, mai degraba, ca oposibilitate de disciplinare a acesteia. Acesta ofera instrumente ce pot fi utile actului creator prin combinatorica originala a unor algoritmi pentruca, intelegerea unui material cognitiv presupune aplicarea unor algoritmi operationali ai gandirii convergente care ordoneaza materialul, ii patrundesensurile si creeaza camp de manifestare a gandirii divergente, creative.

Structura algoritmizata a proiectului da posibilitatea stabilirii unei relatii de interdependenta intre componentele procesului didactic: obiective, continuturi, strategii, evaluare si reglarii unor disfunctii ce apar in procesul didactic prin activitati compensatorii, recuperatorii sau dedezvoltare (proiectate si desfasurate in partea I, a III-a si a IV-a a programului).

Notiunile si categoriile stiintifice utilizate in cadrul 'Unitatilor de continut' se adreseaza educatoarei, NU copilului. Pentru copil este 'Subiectul ludic', continuturile stiintifice fiind prelucrate, adaptate si tratate intuitiv in activitatea de predare/invatare.

In coloana 'Subiectul ludic' s-a proiectat o oferta mai mare decat numarul de activitati obligatorii din Proiectul anual, lasand posibilitatea educatoarei sa aleaga subiectul care se potriveste grupei si sa stabileasca raporturi interdisciplinare intre discipline si arii curriculare.

Activitatile de invatare sunt orientative, educatoarea are libertatea deplina sa-si aleaga strategia didactica ce o reprezinta si in raport de resursele umane si materiale de care dispune unitatea de invatamant.

Oricum, nu trebuie sa se renunte la strategia bazata pe joc.

Daca exista opinii divergente, acestea sunt bine venite pentru a dezvolta un dialog benefic tuturor celor care doresc sa initieze dezbateri pe tema proiectarii.
Autorii