Printesele-flori ale Primaverii

„Firea adormita plutea lin pe aripile unui vis de vraja. Turturi de gheata scanteiau la ferestre ca niste ghirlande de cristal, iar copacii peste care zapada cadea ca o dantela alba tesuta de craita Iarna pareau desprinsi din basmul tainic, faurit in noptile viorii sub lumina feerica a aurorei boreale.

In atelierul sau de la marginea unei paduri de mesteceni argintii, mos Faurar maiestrea podoabe alese pentru cele patru craiese anotimpuri, fiicele batranului An. Uneori, cate un ciripit suav de pitigoi ori vrabiuta strabatea zarile albastre pana la dansul, vestind ca in curand fermecatoarea Primavara, cea cu cositele de lalele, ochii de clopotei albastri, obrajii de bujori si bratele de magnolie va invesmanta firea in proaspat strai de flori si verdeata. Mos Faurar suradea cu blandete, lucrand de zor la o podoaba de pret pentru cea mai mica si mai vesela fiica a Anului.

Vremea trecea grabita, ziua incepea sa creasca, iar domnita Iarna se gatea spre ale ei tinuturi sa porneasca. In atelierul sau, mos Faurar lucra ceasuri in sir la colierul de aur incrustat cu smaralde al craitei Primavara si nu baga de seama ca focul se stinsese in vatra. Abia intr‑un tarziu, cand frigul prinse a‑l razbi prin oasele batrane, se ridica de la lucrul sau si porni prin padure dupa lemne. Insa, pe cand plin de sarg aduna vreascuri uscate pentru foc, auzi in apropiere un suspin amar ce‑i sfasie inima de mila.”