„Indeosebi Povestile Pelesului reprezinta din punct de vedere literar atat o simbioza reusita intre motivele germane si romanesti din basmele populare, cat si un succes sub aspectul medierii culturale si al promovarii turismului. De numele paraului de munte, necunoscut pana atunci, Regina reuseste sa lege povesti si legende, dandu-i o valoare simbolica asemanatoare Rinului din tara ei natala. De asemenea, intentia Reginei este de a ridica numele de Peles la nivelul unui simbol al noii dinastii a Romaniei si de a-l face cunoscut prin intermediul literaturii.” Silvia Irina Zimmermann
Istoria familiilor este povestea suferintelor, istoria popoarelor este povestea luptelor! […] Singurul lucru pe care ni l-au lasat popoarele sunt cantecele lor si acestea sunt vrednice sa traiasca, caci altfel n-ar trai nici popoarele, deoarece chiar si pietrele, ce par a fi durate pentru vesnicie, dispar. Carmen Sylva
Carmen Sylva este pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a Romaniei (ani de domnie: 1869-1916). In 1880 Elisabeta a inceput sa publice opere literare sub pseudonimul "Carmen Sylva", scriind in limba germana si publicand la edituri din Germania. In 1882 a dezvaluit identitatea pseudonimului sau literar, in continuare atragand atentia publicului cititor ca "regina-scriitoare". Pentru Carmen Sylva obtinerea unei legitimatii literar-artistice in special in tara de bastina, Germania, a fost de mare importanta. Paralel insa, din 1882, a incurajat traducerea scrierilor sale in limba romana si publicarea lor in Romania, atat la edituri cat si in ziarele de larga raspandire.
