Potarnichile gri. Spitalele Femeilor Scotiene in Romania (1916-1917)

Imi pot foarte bine imagina surpriza generalilor din Statul Major de la Medgidia cand aceste doamne din Edinburgh (fiind cunoscute ca „Potarnichile Gri”, dupa culoarea uniformei lor) au aparut la datorie acolo si au infiintat spitalul lor de campanie dupa ce au ajuns in Romania trecand prin Arhanghelsk si apoi Odessa. Poate ca pana atunci nu mai intalnisera femei scotiene! Acestea posedau un simt al datoriei, o dorinta de a-si ajuta aliatii, o incredere in abilitatile personale si o determinare de a le folosi si demonstra, si mai presus de toate o vointa de fier, refuzand sa fie oprite de vreun obstacol; asemenea abilitati le-au condus pe aceste tinere doamne din Scotia in Dobrogea unde au salvat viata multor soldati romani, rusi si sarbi in timpul celor mai primejdioase momente ale razboiului.

Misiunea Spitalelor Femeilor Scotiene nu este uitata in Edinburgh, orasul meu natal. Asa cum profesorul Coroban aminteste, liderul acestora, Dr. Elsie Inglis, a lasat numele sau unui spital iar portretul sau a aparut pe bancnotele scotiene. In biserica unde tatal meu slujea ca preot exista un mic cufar langa altar cu o inscriptie drept recunostinta a poporului sarb – o amintire a eforturilor depuse de Spitalele Femeilor Scotiene. Imi mai amintesc si de o enoriasa in varsta, doamna Parrott, care inca isi amintea si tinea legatura cu descendenti ai soldatilor sarbi mult timp dupa razboi. Dar acest capitol extraordinar din istoria Primului Razboi Mondial nu este cunoscut pe deplin in Romania. Cartea profesorului Coroban va asigura faptul ca exemplul Dr. Inglis si a colegelor sale nu este uitat ci continua sa serveasca drept exemplu si inspiratie pentru noi astazi.

Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, 5 octombrie 2011