Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti, mecanisme, instrumente

Politica de coeziune a Uniunii Europene. Determinanti, mecanisme, instrumente – Gabriela Dragan

In Romania s-a vorbit mult despre dezideratul aderarii la Uniunea Europeana, dar s-a explicat mai putin ce inseamna integrarea europeana. Astfel ca, odata cu intrarea in Uniunea Europeana, partidele politice si institutiile statale, chiar si mediul privat din Romania s-au intalnit cu procesul integrationist european pe care l-au tratat preponderent ca subiect de politica externa in loc sa compatibilizeze intern continutul si modul de operare al politicilor europene. Astfel ca, dupa aproape un ciclu bugetar european de sapte ani, performantele societatii romanesti in Uniunea Europeana sunt mai degraba tot la nivelul asteptarilor sporite, adesea generand frustrari si critici izvorate din miturile necunoasterii si perceptiile politicianiste ale momentului. Politicienii din Romania au invatat foarte repede metodele gresite ale politicienilor demagogi din alte state membre ale Uniunii Europene, aruncand vina asupra Bruxelles-ului pentru toate neimplinirile lor locale si asumandu-si individual sau partidist succese cauzate de aplicarea eficienta a unor politici europene.

Volumul alcatuit de Dragan-Orban-Pascariu, Politica de coeziune a UE. Determinanti, mecanisme, instrumente, se numara printre putinele scrieri autohtone care abordeaza politicile publice europene. De altfel, autorii isi incep analiza politicii de coeziune cu o extinsa explicatie/prezentare a ceea ce Uniunea Europeana defineste a fi politici publice europene, cu scopul familiarizarii actorilor institutionali, academici, economici si politici de la noi cu acest gen de politici. Faptul ca si in exprimarile politice interne se pronunta destul de rar termenul “politica publica”, chiar si atunci cand se face referire la procesul guvernarii, demonstreaza precaritatea culturii politice a actorilor principali de pe scena politicii noastre interne. Din aceasta cauza, autorii mentionati subliniaza importanta cunoasterii si aplicarii in viata sociala si economica interna nu doar a politicilor publice locale/sectoriale, dar si a politicilor publice europene. Desigur, in primul rand cu scopul internalizarii acestora si aplicarii lor cat mai eficiente de catre actorii decizionali romani, in colaborare si coordonare cu colegii lor din celelalte state membre si cu sistemul institutional al Uniunii Europene.

Politica de coeziune a Uniunii Europene si Instrumentele Structurale au devenit subiecte sensibile in Romania ultimilor ani, si aceasta nu datoritavreunui avant spre inovare si eficientizare, cat pentru rezultatele modeste inregistrate in Romania, dupa aderarea la Uniunea Europeana. Sunt sigur ca aceasta situatie i-a impulsionat pe autorii volumului de fata sa abordeze subiectul politicii europene de coeziune, dimpreuna cu o seama de articulatii ale operarii ei. Merita atentionat asupra ghidajului asocierii aplicarii politicii de coeziune cu mecanismele Pietei Interne, prin aceasta autorii pozitionand corect aceasta politica europeana in complexul structural de politici ale Uniunii Europene. Semnalam si preocuparea pentru prezentarea sistematica a actorilor elaborarii si implementarii politicii europene de coeziune. Insistenta asupra aspectului implementarii este importanta nu doar ca specificitate a acestei politici, dar mai ales ca indrumar pentru implementarea tuturor politicilor publice europene.

Pe langa aspectele teoretice si metodologice prezentate de autorii volumului, fireste in relatie cu politica europeana de coeziune, volumul se sprijina, in demersul analitic, pe materialul factual si experientele Romaniei din perioada 2007-2013. Sa o spunem deschis, o etapa incipienta in parcursul integrationist european al Romaniei, dar cu multe semne de intrebare in ceea ce priveste vointa si capacitatea factorilor decizionali din Bucuresti de a merge convergent cu sensurile benefice ale politicilor europene. Motiv pentru care cetatenii Romaniei, ca si multi cetateni europeni din numeroase state membre, si-au exprimat nedumerirea, chiar nemultumirea. Caci a devenit de neinteles cum o tara ca Romania, cu acute stari de subdezvoltare si dezechilibre sociale si teritoriale in agravare, sa nu utilizeze posibilitatile de a investi Fondurile Structurale in programe de dezvoltare economica si sociala a tarii. Iar autorii acestui volum atentioneaza ca politica europeana de coeziune si instrumentele ei de aplicare nu trebuie sa se indrepte numai catre discrepante/decalaje, ci si sa contribuie la cresterea competitivitatii ariilor de interventie si a intregii Uniuni Europene. Remarcam si analiza aplicata asupra politicii de dezvoltare regionala, o chestiune care a inregistrat numeroase arierate in spatiul romanesc.

Lucrarea de fata nu are doar valente analitice extrase din prezent si trecutul nu prea indepartat. Autorii propun si cateva analize prospective, luand ca baza de studiu Cadrul Financiar/Bugetar European 2014-2020. Sugerand a se trage invataminte din experienta managementului Fondurilor Structurale in perioada 2007-2013, volumul include cateva capitole despre viitorul politicii de coeziune si infatiseaza unele cazuri de bune practici, cu preponderenta din Polonia.

Initiat ca o lucrare cu caracter didactic, volumul Politica de coeziune a UE. Determinanti, mecanisme, instrumente beneficiaza de o documentare serioasa, fiind util nu numai mediului academic, dar si celui economic si politic din Romania. Iar din acest punct de vedere, sustin ca este o carte necesara si publicata intr-un context national si european cand se dezbate insistent acest subiect al politicii europene de coeziune, cu toate conotatiile  conjuncturale, dar mai ales din perspectiva restructurarii post-criza a Uniunii Europene si a intregului Spatiu Public European.

Prof. dr. Vasile Puscas

Catedra Jean Monnet Ad Personam

Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca