Dimitrie Alexandru Sturdza s-a nascut la 25 februarie/9 martie 1833, in localitatea Miclauseni (atunci judetul Roman, astazi judetul Iasi), parintii sai fiind Alexandru si Ecaterina Sturdza. A fost primul nascut al unei ilustre familii boieresti din Moldova, ale carei origini se pierd in negura veacurilor.
Si-a facut primele studii in tara, urmand apoi cursurile mai multor facultati de drept din universitatile germane (München, Bonn, Berlin).
A intrat de timpuriu, la varsta de 23 de ani, in viata politica, imediat dupa intoarcerea sa de la studii din Germania, inrolandu-se in randurile „partidei nationale” moldovene si militand pentru Unirea Principatelor Romane si alegerea unui Print strain la Tronul acestora.
La debutul in viata politica, a indeplinit functiile de secretar al Divanului ad-hoc al Moldovei (1857) si, apoi, al caimacamiei din 1858, demonstrand devotament pentru cauza nationala, seriozitate si o capacitate de munca iesita din comun, de care va fi stapanit in intreaga sa viata.
Reprezentant de seama al liberalismului, D. A. Sturdza avea sa fie de opt ori ministru, la aproape toate portofoliile existente in acea vreme (Lucrari Publice, Culte si Instructiune Publica, Finante, Afaceri Straine) si de patru ori prim-ministru (1895-1896, 1897-1899, 1901-1904, 1907-1908). De asemenea, a fost aproape constant membru al Senatului si, la un moment dat, chiar Presedinte al Senatului.
S-a numarat printre sustinatorii instaurarii monarhiei constitutionale ereditare la 1866 si unul dintre membrii fondatori ai Partidului National-Liberal. In 1892 a preluat conducerea P. N. L. pana in ianuarie 1909, cand va fi inlocuit cu Ionel Bratianu.
Pentru o vreme a exercitat si atributii diplomatice (1868-1870), ca reprezentant al tarii la Constantinopol.
A avut privilegiul de a colabora atat cu Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, este adevarat pe o perioada scurta de timp ca urmare a divergentelor de opinii, cat si cu Principele (Regele) Carol I, aceasta ultima colaborare fiind de durata si intemeiata pe un deosebit respect si consideratie.
S-a remarcat si in domeniul activitatii culturale ca membru din 1871 al Sectiei de Stiinte Istorice a Academiei Romane, presedinte al acestui inalt for stiintific intre anii 1882-1884 si secretar general al aceleiasi institutii din 1885 pana in 1914. Numismatica a fost printre primele sale preocupari, care l-au propulsat si in cercul literar al Junimii de la Iasi, insa pentru scurta vreme. A adunat o colectie impresionanta de monede, medalii, decoratii, fiind bine cunoscut printre specialisti. A publicat lucrari de specialitate „Numismatica Romana” si „Bibliografia numismaticei romane”, dupa cum a pus bazele Societatii Numismatice Romane, al carei presedinte de onoare a fost.
A colectionat cu asiduitate documente istorice si carti rare, pe care le va dona treptat bibliotecii Academiei Romane. Multe documente le-a valorificat el insusi prin publicare, fiind initiatorul cunoscutei colectii Acte si documente relative la istoria renascerii Romaniei, in zece volume, si continuator al colectiei Hurmuzaki.
Se va stinge din viata la 8/21 octombrie 1914, in locuinta sa din Str. Mercur (astazi Str. Pictor Artur Verona nr. 12), la varsta de 81 de ani, dupa o lunga si grea suferinta, fiind inmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti.
Dimitrie A. Sturdza a lasat o puternica impresie asupra contemporanilor. A avut multe calitati puse in slujba renasterii nationale cu devotament si onestitate, castigandu-si un loc binemeritat in panteonul fauritorilor Romaniei moderne.
Lucrarea elaborata de dna Mihaela Damean reprezinta bilantul unor eforturi sistematice ale autoarei de a se apropia de o problematica importanta in istoria celei de-a doua jumatati a sec. XIX si inceputul secolului XX in Romania – mai bine spus, de la perioada de instalare a divanurilor ad-hoc si pana in preajma Razboaielor balcanice si a Primului razboi mondial –, anume analiza activitatii importantului om politic D. A. Sturdza. Din multe puncte de vedere, acesta este un caz exponential in peisajul politic al Romaniei de atunci – fie si prin faptul ca incepe ca un colaborator al lui Al. I. Cuza si va termina ca un partener politic important al regelui Carol I-iul sau prin faptul ca incepe ca un membru al Societatii “Junimea”, dar nu se va orienta politic spre conservatori, ci catre liberali. Dupa cum observa dintru inceput dna Damean (vezi Introducerea lucrarii), “Surprinzator sau nu, cineva lipseste din aceasta adevarata pleiada. Este omul politic liberal Dimitrie Alexandru Sturdza, cu un rol semnificativ in edificarea si consolidarea Romaniei moderne”. Pana acum, in istoriografia romana acest domeniu al Istoriei moderne a fost bine explorat; corifeii liberalismului modern, precum Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Ion I. C. Bratianu au constituit subiectul unor lucrari biografice, dar pana acum asupra lui D. A. Sturdza nu s-au oprit istoricii decat tangential. In acest context, demersul dnei Damean reprezinta un pas inainte, caruia-i prevad bune consecinte in plan istoriografic.
Domnia sa abordeaza sistematic cinci probleme principale, care sunt totodata principalele repere de ordin biografic ale personajului: i) in primul rand, perioada formarii si a primelor responsabilitati de ordin politic (cap. I); ii) apoi o privire de ansamblu asupra rolului lui D. A. Sturdza in edificarea monarhiei constitutionale (cap. II); iii) apoi se insista asupra multora dintre sarcinile pe care D. A. Sturdza si le-a asumat in exercitiul guvernarii, de la negocierea rascumpararii cailor ferate romane si pana la activitatea de Ministru de Externe (cap. III); iv) in continuare, autoarea analizeaza activitatea lui D. A. Sturdza ca sef al PNL, insistand pe anumite probleme importante, cum ar fi “chestiunea nationala”, “problema aromana” sau gestionarea crizei financiare de la inceputul sec. XX (cap. IV); v) in fine, a cincea problema abordata este configurarea lui D. A. Sturdza prin viziunea contemporanilor sai (cap. V). Pe langa aceste cinci elemente principale, un capitol final intitulat Epilog vine sa intregeasca demonstratia.
Din punct de vedere tehnic, lucrarea elaborata de dna Damean cuprinde asadar 246 pagini, grupate in cinci capitole, bine structurate (Introducerea contine motivatia lucrarii, prezentarea bibliografiei etc., iar un ultim cvasi-capitol este dedicat concluziilor). Multe citate edificatoare, trimiteri la ilustratii, precum si o bogata bibliografie completeaza un cadru narativ foarte bine reliefat.
Dintr-u inceput vreau sa remarc ancorarea teoretico-istoriografica a demersului dnei Damean. Dansa stapaneste foarte bine instrumentarul profesionistului in domeniu, are o teza clara pe care reuseste sa o argumenteze folosind un material documentar bogat si variat.
Cercetarile sale in Arhivele Nationale Istorice Centrale – indeosebi in dosare ale fondului Sturdza, Bratianu sau Parlament –, cercetarile in arhiva D. A. Sturdza de la Biblioteca Academiei Romane, precum si analiza atenta a presei si a multor lucrari de specialitate sunt meritorii si cred ca lucrarea, in ansamblul ei, rasplateste acest efort. Solida pregatire teoretica si metodologica a fost impletita cu o temeinica stapanire a documentatiei de epoca si a contextelor istorice ale vremii. Dna Damean a reusit identificarea multor informatii relevante in aceste arhive institutionale, ca si in studierea atenta a presei din acei ani si a altor lucrari conexe.
Principalul merit al lucrarii cred ca este acoperirea ariei relativ largi de subiecte pe care o astfel de biografie o presupune.
In opinia mea, lucrarea aduce si alte elemente de noutate: i) in primul rand, tema ca atare – care este una foarte importanta pentru a intelege mai bine cea de-a doua jumatate a secolului XIX romanesc, mai ales din perpectiva vietii politice si parlamentare; ii) apoi, un alt element de noutate este analiza combinata a celor doua componente: dna Damean ne explica pe de o parte o biografie a unui om de stat important, iar pe de alta parte contextul pe care acest personaj l-a modelat prin propria sa activitate – cu alte cuvinte, imbinarea dintre perspectiva politico-istorica si perspectiva biografica; iii) in fine, un al treilea element il reprezinta analiza de ansamblu a principalelor probleme pe care politica romaneasca le-a avut de infruntat in acele decenii marcate, printre altii, si de personalitatea lui D. A. Sturdza.
Lucrarea prezentata de dna Mihaela Damean reprezinta o contributie stiintifica originala si valoroasa si aduce, odata publicata, un spor important in cunoasterea istorica. Sunt convins ca dna Mihaela Damean este pe un drum bun in privinta acestei analize, ca a muncit serios si ca este autentic interesata de subiectul ales.
Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
