Vine adesea acasa, iar cand nu poate, calatoreste pe drumul dorului cu ochii mintii si se opreste la casa parinteasca, isi imbratiseaza in gand parintii dusi pe calea vesniciei si traieste prin amintiri anii copilariei. Drumul acesta e unul al sufletului, al dragostei de oameni din care se hraneste puterea sa creatoare. Prin aceasta arta iubeste si traieste prin ea cu intensitate. Ea creeaza opere literare cu o arhitectura plina de frumusete. Structura lor compozitionala este bine inchegata si pusa pe soclul unui limbaj ardelenesc autentic. Ea modeleaza sentimente si contureaza un peisaj uman pe care il imprumuta din realitatea contemporana.
Dupa ce a scris,, Dealul comorii'',,, Distante'' si apoi,, Blestem'', romane prin care face incursiuni in viata satului natal, Dora Alina Romanescu ne ofera un volum de povestiri cu accente rebreniene, intitulat,, Pe drumul dorului si al destinului''. Din acest volum fac parte scrierile:,, Bade'', Salt… in privata'',,, Hotul'' si,, Ruga mamei''. Ele sunt marturii ale unei constiinte elevate si luminoase, contopite cu lumea din care provine.
Titlul povestirii,, Bade'' ne aminteste de termenii de inrudire in limba romana in care cuvantul,, bade'', cu variantele,, badita'' si,, badiuca'' este adresat in semn de respect de catre fratii mai mici, fratelui mai mare sau chiar de catre oamenii mai batrani:,, Badeee… vin cu tine. Nu stau singura in casa. Mi-e frig… is flamanda! Baiatul si-a luat surioara in spate si a strabatut cu greu curtea pana la casuta babei Saveta''.
Continutul povestirii este ancorat in realitatile contemporane… Familia lui Vasile si Rafila cunoaste in prima etapa a existentei sale o viata prospera, are tot ce-i trebuie: casa, gospodarie si patru copii, dupa care intra intr-un dezechilibru. Amandoi parintii cad victima unui viciu in urma caruia se prabusesc din punct de vedere psihic si moral. Isi cheltuiesc banii de pe apartamentul vandut pe bautura, isi neglijeaza in mod grosolan pe cei doi copii mai mici si ajung in gura satului ca doi oameni neispraviti.
Dramatismul povestirii este atins in momentul cand, Vasile si Rafila sunt de acord sa-i,, vanda'' pe cei doi copii mai mici unei familii de francezi, venita in vizita in aceasta localitate in cadrul actiunii de infratire cu satele romanesti. Adoptia copiilor in strainatate devenise o problema majora in Romania postdecembrista. Adrian si Crina in varsta de 6 si respectiv de 3 ani se bucura de dragostea celor doi parinti adoptivi. Punctul culminant este atins in momentul cand, dupa ani de zile, Crina vine intamplator in comuna infratita cu francezii si se intalneste cu parintii ei naturali. Dezamagiti de reactia frumoasei domnisoare, care nu cunostea secretul vietii sale, ramane stupefiata de starea morala in care ii gaseste:… duhoarea de alcool ce-o emana respiratia celor doi a facut-o sa se dea inapoi. Cand femeia s-a repezit spre ea s-o imbratiseze, fata s-a ferit cu repeziciune din calea ei…'' Refuzul Crinei de a-si recunoaste parintii biologici pentru faptele lor din tinerete, constituie deznodamantul acestei povestiri impresionante.
Lectura,, Hotul'' este reprezentativa prin psihologia personajului, prin framantarile Anei, tipul femeii care, asemeni Vitoriei Lipan devine un adevarat detectiv pentru aflarea faptasului care a pagubit-o de mai multe ori. Actiunea se petrece acolo unde se crede ca nu pot fi savasite fapte reprobabile. Ca cinstea, onoarea si adevarul sunt la ele acasa. Autoarea isi pune in valoare toata puterea creatoare, gandeste fiecare pas pe care trebuie sa-l faca Ana, creeaza momente de suspans, il atrage pe hot intr-o capcana si ca un adevarat politist descopera pe autorul furtului, care nu era altul decat un vecin.
