Editia a II-a a prezentului volum a fost necesara pe de o parte pentru ca tehnic prima editie a fost epuizata si pe de alta parte, pe fond, lucrarea a trebuit sa fie modificata partial – fie prin adaugarea unei jurisprudente pertinente si ca urmare a modificarilor legislative. Prezentul volum analizeaza pactele societare din perspectiva aplicarii dispozitiilor din Noul Cod Civil (NCC).
Pactele societare par sa fie o practica recenta in tara noastra, pe de o parte pentru ca nu a existat o realitate in acest sens, si pe de alta parte, pentru ca filialelele companiilor mari au utilizat procedurile societatilor mama; astfel incat acestea nu au constituit obiectul vreunei cercetari laborioase. Pactele societare, altfel spus ansamblul de intelegeri si clauze pe care asociatii si le stabilesc intre ei, formeaza obiectul unei dispute nu atat pe terenul importantei, cat mai ales al domeniului lor: pe scurt putem considera ca sunt pacte toate acele intelegeri care formeaza obiectul acordului de vointa al asociatilor/actionarilor (care nu sunt hotarari ale adunarii generale) si care se circumscriu cadrului general legal al societatilor comerciale, contractelor si regulilor de drept privat.
Necesitatea pactelor intre asociati este data de diversitatea de raporturi juridice si economico-financiare, de necesitatea gasirii unor solutii concrete, care sa individualizeze relatiile de afaceri intre asociatii societatilor comerciale; timpul societatilor model a trecut – profesionistii si consilierii acestora (avocatii/consilierii juridici) au observat ca o societate trebuie sa aiba acte constitutive cat mai adaptate realitatilor si care sa configureze cat mai coerent raportul economic de forte intre societati. Un act constitutiv care reglementeaza raporturile dintre asociati, oricat de temeinic ar fi realizat si oricat de minutios ar avea reglementata orice situatie posibila, nu poate predetermina comportamentul actionarilor.
Avantajul pactelor intre actionari este dat de supletea acestora; in principiu, nu sunt necesare conditii speciale de forma pentru incheierea valida a acestora. Dar exista, in plus, un argument de ordin temporal: pot completa in orice moment legea si actul constitutiv (tot o lege, a partilor/a actionarilor), astfel incat vointa de ultim moment a actionarilor sa determine modificari importante pe parcursul functionarii societatii si fara a se recurge la mijloace greoaie – cum ar fi convocarea adunarii generale.
Un alt avantaj il constituie coerenta intelegerilor dintre actionari si pertinenta acestora. Prin instituirea unor clauze adaptate, asociatii pot avea un rol important in realizarea justitiei, reducand drastic din ambiguitatile care persista in lege (care, prin natura sa, are un caracter general, interpretabil), oferindu-i judecatorului o modalitate directa de interpretare a vointei acestora si nu o vointa interpretata doar ca efect al legilor.
Romania este un stat in care instabilitatea legislativa este recunoscuta, legea societatilor comerciale fiind modificata, de la aparitie, semnificativ, de peste 10 ori. Pactele societare sunt un element de stabilitate, evident nu legislativa, dar cu aceleasi efecte, cel putin in domeniile in care asociatii pot dispune prin vointa acestora. Negocierea incepe prin a cunoaste limitele! „Pactele societare” este o carte despre limite si inventivitate in societatile comerciale.
