Optimizarea sanatatii

Stiintele sanatatii reprezinta astazi una dintre cele mai importante activitati destinate mentinerii si evolutiei societatii umane. Ele includ o arie vasta de discipline: medicina, psihologia sanatatii, biostatistica, sociologia sanatatii, managementul sanatatii, etc. In decursul timpului contributiile in domeniu au fost spectaculoase, «salturile» majore au permis dezvoltarea atat in planul conceptual, cat si cel aplicativ. OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) defineste sanatatea ca o stare completa de bine la nivel fizic, mental si social si nu numai simpla absenta a bolii sau a infirmitatii. Aceasta definitie exista din 1946, acceptata oficial ca punct de vedere al OMS in 1948 si neschimbata pana in prezent. Cu toate acestea, practica medicala curenta nu se ghideaza intotdeauna pe precept ideal vis-à-vis de starea de sanatate. Multe alte aspecte sunt luate in calcul de OMS, atunci cand se evalueaza nivelul functionalitatii sau disfunctionalitatii umane. Una dintre problemele semnificative ridicate in ultimii ani in literatura de specialitate a fost cea referitoare la terminologia acceptata, fapt ce permite astazi vehicularea mai multor termeni si/ sau sintagme, aparent identice: deficienta, handicap, incapacitate, dizabilitate, cerinte educative speciale (C. E. S.). O definire succinta a acestora este in masura sa contureze principalele delimitari la nivel conceptual. Deficienta reprezinta orice perturbare a structurii si functiilor normale ale organismului, orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihice, fiziologice sau anatomice. Incapacitatea reprezinta reducerea partiala sau totala a posibilitatii de a executa o activitate (motrica sau cognitiva) in conditii considerate normale, datorita unei deficiente. Handicapul reprezinta un dezavantaj social, rezultat dintr-o deficienta sau incapacitate, care afecteaza si limiteaza sansele individului de a-si exercita rolul sau normal, in conformitate cu varsta, sexul, mediul social si cultural; el limiteaza sau impiedica o persoana sa-si asume rolul social, ca urmare a unei boli organice, deficiente fizice, intelectuale sau senzoriale. In rezolutia ONU 48/1996 handicapul se defineste ca „pierderea sau limitarea sanselor de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri ai sai”. In opinia aceluiasi autor, „ambianta sociala ostila sau indiferenta produce starea de handicap”. Date recente, furnizate de World Health Organisation (WHO), estimeaza ca, la nivel global, exista un numar de 650 milioane de persoane cu dizabilitati. Dupa WHO, dizabilitatea este un concept-umbrela ce acopera o sfera larga, incluzand deficientele de orice fel, limitarile in activitate, restrictiile de participare. Deficienta implica o problema in structura sau functionarea corpului (situata la nivel organic sau functional). Limitarea in activitate e o dificultate intalnita de un individ in executarea unei sarcini sau actiuni, in timp ce restrictia de participare este o problema experimentata de un individ in rezolvarea unor situatii de viata. Optimizarea sanatatii constituie un demers multifatetat, care tinde sa majoreze nivelul functionalitatii umane, sa amelioreze existenta, sa reduca dizabilitatea sau handicapul. Studiile din cadrul acestui volum acopera cateva problematici de actualitate in privinta starii de sanatate a populatiei noastre: afectiunile medulare, a caror incidenta a crescut simtitor in ultimii ani, aspecte ale evaluarii si recuperarii neuropsihice, studiul si terapiile unor dizabilitati deosebite, sanatatea femeii, etc…. si pana la domeniul reclamei din sfera produselor si serviciilor, ca aspect al promovarii si optimizarii sanatatii. Toate capitolele scot in evidenta perspective recente, combinand aspectele teoretice cu cele aplicative. Cu privire la titlul lucrarii, sintagma “optimizarea sanatatii” are un rol generic, sugerand intentia autorilor de a evidentia nu doar o stare de fapt, ci si unele directii ameliorative. Lucrarea reuseste sa aduca impreuna contributiile unor autori romani care lucreaza in institutii academice sau unitati medicale de prestigiu. Cartea pune la dispozitie noi oportunitati de informare pentru specialistii din domeniu, ofera repere practicienilor pusi in mod direct in fata unor probleme la care doresc a gasi interpretari si remedii. Vasile G. Ciubotaru, Eugen Avram