Opera Poetică / Απαντα Τα Ποιηματα

E indubitabil ca avem in persoana lui Grigore Chiper un poet special. Postmodern fara emfaza, liric fara sentimentalism si abstract numai atat cat trebuie, poetul si-a configurat un teritoriu liric in care soapta este suficienta pentru a crea atmosfera, iar imaginatia hranita de lecturi alimenteaza o sensi-bilitate dotata din plin cu simtul limitelor. Artistul nu insfaca niciodata realul, ci-l sarmeaza si-l supune printr-un ritual textual al curteniei. Cititorul porneste prin a contempla acest ritual, pana cand, pe nesimtite, verbul gingas al lui Grigore Chiper il ia prizonier si-l subjuga, facandu-l partas la aceasta epifanie a abia tangibilului. – Razvan VONCU

        „Doar niste insemnari

 Nu despre vis am vrut sa-ti povestesc.

 Oricum, ti-ar fi aparut ca o schema plicticoasa.

 Ploaia de la Sibiu

 ne-a incurcat la toti itele.

 Pentru a te trage strengareste de maneca

 undeva pe Podul Minciunii

 mi-ar fi trebuit mult soare.

 Dar ceva totusi am trait

 tineretea lui Cioran

 drumul monoton de tramvai

 ce duce la Rasinari

 muzeul civilizatiei rurale

 unde am urcat cu tine

 pe aceeasi cherhana.

 Acum ating sticla cu mana

 imi pare ca-ti ascult graseierea

 precum urca, apoi se rostogolea

 animalul acela bolnav

 pe malul lacului muzeal.”