Omul revoltat

Premiul Nobel pentru Literatura

Traducere din limba franceza si note de Marina Vazaca

„In orice revolta se descopera exigenta metafizica a unitatii, imposibilitatea de a o stapini si fabricarea unui univers inlocuitor. Revolta, din acest punct de vedere, este facatoare de univers. Acest lucru defineste si arta. Exigenta revoltei, la drept vorbind, este in parte o exigenta estetica. Toate gindirile revoltate, dupa cum am vazut, se remarca printr-o retorica sau un univers inchis. Retorica meterezelor la Lucretiu, a manastirilor si castelelor ferecate ale lui Sade, insula sau stinca romantica, culmile singuratice ale lui Nietzsche, oceanul primordial al lui Lautréamont, parapetele lui Rimbaud, castelele terifiante ce renasc, batute de o furtuna de flori, la suprarealisti, inchisoarea, natiunea izolata, lagarul de concentrare, imperiul sclavilor liberi ilustreaza in felul lor aceeasi nevoie de coerenta si de unitate. Asupra acestor lumi inchise, omul poate in sfirsit sa domneasca si sa cunoasca.” (Albert Camus)

Albert Camus (1913-1960), romancier, dramaturg si filosof francez nascut in Algeria, a absolvit Universitatea din Alger si a fost citiva ani jurnalist la Alger républicain. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost membru al Rezistentei Franceze si editor al publicatiei clandestine Combat. Dupa razboi a colaborat la publicatii prestigioase din Franta, fiind una dintre vocile influente ale stingii democrate. Tot in aceasta perioada a publicat o serie de romane si eseuri filosofice cu impact persistent, printre care Strainul (1942), Mitul lui Sisif (1942), Ciuma (1947), Caderea (1956), Exilul si imparatia (1957). Ca o recunoastere a valorii si viziunii sale inovatoare, Camus a primit in 1957, la doar 44 de ani, Premiul Nobel pentru Literatura. In 2018, Editura Polirom a inaugurat Seria de autor Albert Camus, din care, pina in prezent, au aparut Strainul, Ciuma, Exilul si imparatia, Fata si reversul, Nunta, Vara si Moartea fericita.