O javra, un caine si un copil

Cartea pentru copii „O javra, un caine si un copil”, de Sidonia Dragusanu, aparuta prima data in 1947, a fost reeditata si imbogatita cu ilustratiile Oanei Ispir.

Povestea este simpla, dar cu talc si happy end. Azor si-ar fi dat viata pentru madam Fifi Cutare, desi era doar un maidanez fara pedigree. Madam Fifi il iubea si rasfata pe Fonfonel, caine de rasa, dar fara caracter. Viata ii va arata cucoanei Fifi ca e bine, ca si la oameni, sa nu faci diferente de rasa sau culoare nici la caini, pentru ca ei te iubesc neconditionat indiferent de locul in care s-au nascut sau ce pete au pe blana.

Sta javruta Fonfonel,

In luxosul dormitor,

Plin de funde fel de fel,

Alintat ca un odor.

De Madam Fifi Cutare,

Ce-i serveste-n farfurie

Zeci de feluri de mancare,

Si-l pofteste, si-l imbie.

Cu cuvinte dragastoase:

„Ingerasule adorat,

Uite carne fara oase,

Pentru tine am cumparat!”

Deschizand usa incet,

Aparu in dormitor,

Mirosindu-i a cotlet,

Un dulau, numit Azor.

Dand de el, madam Cutare,

Se rasteste furios,

Si sa-l bata iute sare:

— Mars la tine-n curte, jos!

Abatut de asa primire,

Cainele cel credincios,

Se indreapta spre iesire,

Mormaind cu glasu-i gros:

„Zau, atata nedreptate,

Nu mai este de rabdat

Lenesii primesc de toate,

Harnicu’, sta nemancat!”

Prin zabrele isi plange amarul

Unui frate, tot ca el,

Ce primeste ocari cu carul

Si-ngrijiri de niciun fel.